Bugetul de stat pe anul acesta a fost adoptat, ieri, în Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament.
Ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, a spus la finalul dezbaterilor, potrivit Agerpres: "Sperăm că până mâine (luni n.r.) o să avem raportul Comisiilor de specialitate. Putem începe mâine după-amiază dezbaterile în plen şi sperăm ca marţi sau miercuri să avem Legea bugetului, care apoi să meargă la promulgare şi să apară în Monitorul Oficial. Până la publicarea acestui buget tot sistemul public din România funcţionează cu resurse financiare la nivel de 1/12 din bugetul anului 2016, ceea ce în mod evident sunt neacoperitoare".
Construcţia proiectului de buget pe anul 2017 are la bază o creştere economică de 5,2%, un deficit bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB şi o inflaţie medie anuală de 1,4%, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
Potrivit documentului, produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) şi cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câştigul salarial mediu lunar la 2.274 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.
În raport se menţionează: "Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 reprezintă 31,2% din PIB, 32,4% în anul 2018, urmând ca în anul 2020 să reprezinte 32,8% din PIB, evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de actele normative adoptate până la acest moment. Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8% din PIB, consemnându-se o creştere de 0,6 puncte procentuale, în condiţiile în care cheltuielile cu investiţiile cresc cu 2,6 puncte procentuale în 2020 faţă de 2017.(...) Pentru anul 2017 se estimează un nivel al deficitului bugetar (cash) de 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99% din PIB, care se încadrează în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht. Pe orizontul de referinţă 2018-2020, acesta va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB şi în anul 2020 la 2,02% din PIB".
În document se precizează că, pe orizontul de referinţă, se estimează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din PIB, în anul 2018 la 2,97% din PIB, urmând sa înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2019, respectiv 2020.
În raport se mai spune: "Chiar în condiţiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB".
Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, este estimată, în 2017, la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.
Într-un comunicat al MFP se menţionează: "Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor. Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public. De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%. Tot atunci, creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora. Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei. Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a. Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate".
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, la capitolul "Investiţii" alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare. Se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB. Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit.
De asemenea, începând cu 1 februarie 2017, pentru susţinerea mediului de afaceri prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.