Bursa niponă: Indicele major Nikkei 225 a urcat cu 44% în ultimul an

Indicele major al Bursei de Valori din Tokyo, Nikkei 225, a crescut vineri, în ultima zi din anul fiscal 2023, ajungând la 40.369,44 puncte, nivel mai mare cu 44% faţă de anul precedent, pe fondul achiziţiilor străine sporite şi al deprecierii yenului faţă de dolar, care a îmbunătăţit perspectivele pentru exportatorii niponi, conform Reuters şi NHK World Japan.

Creşterea Nikkei 225 este cea mai mare de după 2021 şi a fost stimulată şi de aşteptările privind cererea solidă pentru semiconductori, în urma boom-ului inteligenţei artificiale (AI), în timp ce reformele de la Tokyo Stock Exchange au încurajat companiile listate să se concentreze pe recompensarea acţionarilor, spun analiştii.

Totodată, moneda japoneză şi-a continuat deprecierea în raport cu dolarul american, care a depăşit miercuri pragul de 150 de yeni - cel mai ridicat curs din ultimii 34 de ani, care a determinat Banca Japoniei să lanseze un avertisment că va interveni în vederea susţinei monedei naţionale. Vineri, dolarul american se tranzacţiona la 151,40 yeni, la Tokyo.

Fumio Matsumoto, analist la Okasan Securities, spune: "Investitorii rămân prudenţi în privinţa unei posibile intervenţii a Băncii Japoniei pe piaţa valutară, dar per ansamblu, percep deprecierea yenului ca un factor pozitiv pentru piaţa bursieră internă. Bursa din Tokyo a fost sprijinită şi de optimismul că Banca Japoniei nu va majora rapid dobânzile".

Luna trecută, banca centrală a Japoniei a decis să majoreze rata dobânzii de referinţă pentru prima dată în ultimii 17 ani, punând capăt unei politici de lungă durată a dobânzilor negative menite să stimuleze economia. La finalul reuniuni comitetului de politică monetară din 19 martie, Banca Japoniei a anunţat că va aplica o dobândă de referinţă pe termen scurt cuprinsă între 0 şi 0,1%, faţă de minus 0,1%, cât era nivelul la care se situa din ianuarie 2016. Aceasta a fost prima decizie de majorare a costului creditului adoptată de BoJ după luna februarie 2007.

"Politica dobânzilor negative, combinată cu alte măsuri de injectare a banilor în economie şi de menţinere a costurilor de împrumut la un nivel scăzut şi-au îndeplinit rolurile", a declarat, la acel moment, guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, adăgând că politica monetară va rămâne relaxată pentru o vreme.

Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative ca să sprijine activitatea economică şi să favorizeze inflaţia, care a fost mult timp foarte scăzută. BoJ a fost ultima mare bancă centrală din lume care a aplicat dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

• Yenul - cea mai slabă evoluţie în rândul principalelor valute globale

În ultimele trei luni, yenul a avut cea mai slabă evoluţie în rândul principalelor valute globale, depreciindu-se cu peste 7% faţă de dolar, chiar dacă BoJ a pus punct perioadei de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 de miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) ca să susţină moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.

Investitorii se aşteaptă ca diferenţele de dobânzi dintre Japonia şi alte economii dezvoltate, în special SUA, să rămână mari chiar şi după ce BoJ a încheiat era ratelor negative, care a subminat yenul, deoarece investitorii preferă monede cu randament mai ridicat.