Bursele din Europa Centrală şi de Est: Oportunităţi de cooperare şi dezvoltare

În ultimii 20 de ani şi mai bine, consolidarea burselor a fost puternică, la nivel mondial.

Bursele, care obişnuaiu să fie de obicei organizaţii mutuale, s-au demutualizat şi privatizat. Odată ce au devenit întreprinderi pe profit, bursele au început să urmărească maximizarea valorii pentru acţionari.

Consolidarea industriei a reprezentat o strategie majoră pentru creşterea valorii burselor. Activitatea burselor se caracterizează prin venituri variabile (care cresc odată cu creşterea volumelor de tranzacţie) şi costuri semi-fixe, ceea ce oferă marje de profit sănătoase.

Atunci când bursele fuzionează, se realizează de obicei reduceri de costuri semnificative prin combinarea platformelor tehnologice şi reducerea personalului. Profiturile entităţii rezultate în urma fuziunii cresc, iar bursa cumpărătoare devine astfel mai valoroasă. Fuziunile repetate duc la burse din ce în ce mai valoroase, după cum este ilustrat mai jos (FTSE Mondo Visione Index al burselor).

După mai bine de 20 de ani de consolidare, "industria burselor" a devenit o combinaţie a următoarelor elemente:

♦ Burse globale cum ar fi NASDAQ-OM, Intercontinental Exchange (compania mamă a NYSE), London Stock Exchange, Deutsche Boerse, Hong Kong Exchanges;

♦ Burse regionale, cum ar fi Euronext şi SIX-BME din Europa de Vest;

♦ Burse naţionale gigante, cum ar fi cea din Japonia, B3 din Brazilia, Toronto Stock Exchange, Australian Stock Exchange, Singapore Exchanges, Johannesburg Stock Exchange;

♦ Burse naţionale mici cum ar fi cele din Budapesta, Bucureşti, Zagreb, Ljubljana.

În Europa Centrală şi de Est, există două burse naţionale mari cu ambiţii regionale - Viena, Varşovia- un alt jucător mare, Istanbul (cu ambiţii în Orientul Mijlociu) şi peste o duzină de burse naţionale relativ mici sau foarte mici.

Care sunt provocările şi perspectivele acestor burse mici?

• Provocările

În raport cu bursele globale, regionale sau naţionale de mari dimensiuni, bursele mici sunt dezavantajate. Problema lor este "sub-scalarea" - lipsa de economii de scară ("scale economies") în structura costurilor şi dimensiuni insuficiente pentru a atrage investitori mari.

Dezavantajul structurii costurilor este evident: bursele mici nu-şi pot permite investiţiile masive în tehnologie necesare pentru a ţine pasul cu tehnica de vârf.

Mai important, burselor mici le este greu să atragă atenţia investitorilor globali şi regionali mari.

♦ Investitorii mari şi activele administratee sunt concentrati în ţările care au de mult timp sisteme de pensii, tradiţii de administrarea profesionistă de active şi o "cultură a actiunilor" ("equity culture")

Aceşti mari investitori administrează volume mari de resurse financiare. Ei investesc în acţiuni cu capitalizare de piaţă semnificativă şi o lichiditate suficientă (astfel încât să poată cumpăra sau vinde fără a afecta piaţa).

♦ Într-o economie naţională mai mică şi pe bursa ei:

- Există relativ puţine ţinte pentru investiţii pentru investitorii mari.

- Lichiditatea este, de asemenea, limitată. Numai acţiunile de top, de obicei cele incluse în indici, oferă o lichiditate acceptabila.

- Numarul de actiuni urmarite de analistii financiari ("research coverage" este limitat.

• Perspectivele

Cum pot depăşi bursele mici aceste dezavantaje?

Consolidarea, a fost răspunsul standard.

În Europa de Nord, de exemplu, bursa suedeză OM a consolidat mai multe dintre bursele scandinave şi baltice. Ulterior, a fost preluată de NASDAQ pentru a crea un o bursă globală. Toate subsidiarele au migrat la o platformă de tehnologie comună, cu economii semnificative de scară în structura costurilor. Brandul NASDAQ este global şi listarea pe NASDAQ ajută cu siguranţă orice companie.

Consolidarea funcţionează, dar de obicei, partenerii mai mici se "ofilesc" după ce s-a finalizat tranzacţia. Resursele şi talentele migrează către bursa mai mare care conduce procesul de consolidare. Cine a mai auzit vreodată de centrul financiar Bruxelles după ce Bursa de Valori din Bruxelles a fost achiziţionată de Euronext?

Alternativa este de a construi o coaliţie a burselor mai mici, care isi păstrează identitatea lor de pieţe naţionale. Există două exemple de astfel de coaliţii:

1.ASEAN Link: Malaezia, Singapore, Thailanda, Vietnam, Indonezia, Filipine;

2.Mercado Integrado Latino-Americano (MILA): Chile, Peru, Columbia şi mai târziu Mexic.

Ambele coaliţii au inclus un număr de caracteristici cheie:

♦ crearea unei "clase de active" comună (acţiuni din Asia de Sud Est, acţiuni din Anzi/America Latină);

- Site web comun: preţuri, analize, analize ale brokerilor şi analize cantitative independente,

- Familie de indici - indici regionali/sectoriali pentru regiune,

- Produse ETF - pe regiuni, cu listări pe pieţele globale majore (New York, Londra, de ex.),

- Categorie comună pentru acţiunile blue chip,

- Evenimente de prezentare şi de investiţii comune.

♦ "remote memberships" (brokerii de pe o piaţă pot tranzacţiona pe celelalte pieţe);

♦ reţea de rutare a ordinelor (pentru a transmite ordine de pe o piaţă pe alta);

♦ tehnologie comună (în mod selectiv);

♦ fiecare ţară îşi păstrează propria arhitectură post-tranzacţionare: case de compensare, depozitari centrali de valori mobiliare;

♦ fiecare ţară are propria sa monedă, cadru de reglementare şi juridic;

♦ în cazul ASEAN, fiecare ţară are propria sa limbă (desigur engleza rămâne lingua franca). În MILA, toţi vorbesc spaniola.

Atât coalitia ASEAN, cât şi MILA, au reuşit într-o oarecare măsură să-si creasca prezenta si imaginea intre investitorii globali. S-au dezvoltat si "piete regionale" in Asia de Sud-Est si regiunea andina in America de Sud..

Pentru un investitor care voia să tranzacţioneze pe mai multe pieţe din regiune era uşor să lucreze cu un broker global şi să ţină valorile mobiliare la o mare bancă custode cu prezenţă globală, care este prezentă în aproape fiecare arhitectură naţională post-tranzacţionare.

Reţelele de rutare nu au reuşit să atingă un volum semnificativ, deoarece ciclul post-tranzacţionare, compensarea şi decontarea rămân pe piaţa internă a instrumentului financiar tranzacţionat.

Diferenţele de reglementare şi legislaţie au reprezentat şi ele bariere.

• Implicaţii pentru Europa Centrală şi de Est

În ce moduri ar putea să coopereze bursele din Europa Centrală şi de Est? Cum ar putea deveni mai mari, mai lichide, mai atractive pentru investitorii globali?

Au existat deja încercări de a consolida bursele din regiune. Wiener Boerse, în special, a încercat să creeze un grup al burselor din Europa Centrală şi de Est, CEESEG, cumpărând participaţii în bursele din Praga, Budapesta, si Ljubljana. Unele dintre aceste participaţii au fost ulterior vândute. A existat o încercare de a realiza o fuziune între Wiener Borse şi Bursa de Valori din Varşovia. Până în prezent, aceste încercări de consolidare nu au reuşit, dar s-ar putea repeta.

Până atunci, bursele din Europa Centrală şi de Est ar trebui să exploreze modurile în care ar putea deveni mai atractive pentru investitorii globali şi regionali şi ar putea să-şi dezvolte afacerile lor.

Există o "temă comună de investiţii": majoritatea ţărilor din regiune au ajuns, după 30 de ani, la capătul tranziţiei postcomuniste şi au adoptat un model "capitalist". Regiunea oferă o forţă de muncă cu educaţie superioară, dar costul forţei de muncă este în continuare mult mai redus faţă de Europa de Vest. Şi spre deosebire de ea, ţările est-europene nu sunt împovărate de cheltuielile sociale mari. Majoritatea acestor ţări au niveluri scăzute ale datoriei publice. Ingredientele există pentru apariţia câtorva tigri din Europa de Est. Regiunea ar putea fi o ţintă atractivă pentru investitori.

Regiunea Europei Centrale şi de Est are propriile caracteristici:

♦ Monede multiple (multe legate de euro);

♦ Regimuri multiple de reglementare, deşi în ţările membre ale UE există o anumită armonizare cu practicile din UE;

♦ Diferite arhitecturi naţionale post-tranzacţionare;

♦ Limbi diferite, cu engleza ca lingua franca.

Experienţele ASEAN Link şi MILA au arătat că reţelele de rutare a ordinelor nu au succes atât timp cât arhitecturile şi reglementările post-tranzacţionare rămân specifice pieţelor naţionale.

Totuşi, se pare că este posibil să se exploreze cooperarea între bursele din Europa Centrală şi de Est, respectând în acelaşi timp identitatea fiecărei ţări şi centrele financiare locale. Pe baza lecţiilor de la ASEAN LINK şi MILA, aceste burse ar putea crea o alianţă axată pe obiective realiste - atragerea investitorilor globali şi încurajarea apariţiei unei pieţe regionale.

Conferinţa Ziarului Bursa din 27 mai a demonstrat că bursele din Europa Centrală şi de Est sunt interesate în mod serios de cooperare. Asociaţia Română a Brokerilor, condusă de Dl. Dan Paul, s-a oferit să organizeze un Grup de Lucru în acest scop. Aceasta este o iniţiativă foarte promiţătoare.

-------------------------------------------

• Dragoş Cabat, analist financiar: "O construcţie paneuropeană la nivelul pieţelor de capital este greu de agregat"

O structură comună pentru pieţele de capital din regiunea noastră sau pentru întreaga Europă este greu de realizat, în primul rând din cauza naţionalismului exacerbat, crede analistul financiar Dragoş Cabat.

Domnia sa ne-a spus: "În opinia mea este o problemă care ţine de politic.

Sunt multe discuţii şi se pare că fiecare preferă să rămână mic şi de sine stătător, decât să facă parte dintr-un grup mai mare dar să îşi piardă aşa-zisa independenţă. Cred că asta este principala problemă şi motivul pentru care o construcţie pan-europeană la nivelul pieţelor de capital este greu de agregat. Măcar o construcţie cu «două faze», una fiind în Europa de Vest şi alta care să cuprindă bursele din Europa de Est. O afiliere pan-europeană ar fi extraordinară, dar naţionalismul este foarte puternic şi mă îndoiesc că o asemenea construcţie se poate face". (A.I.)

• Aurelian Dochia, analist economic: "Este puţin probabil să se găsească o formă de cooperare atractivă pentru actorii din pieţe"

Existenţa unei burse regionale ar fi benefică în teorie pentru pieţele de capital din Europa Centrală şi de Est, dar în practică este greu de crezut că se va ajunge la o formulă acceptabilă pentru jucătorii din pieţe, spune analistul economic Aurelian Dochia, care crede că în momentul de faţă nu există un actor regional suficient de puternic pentru a implementa un asemenea proiect.

Aurelian Dochia ne-a spus: "Ideea colaborării între bursele din regiune există de 20 de ani şi chiar au fost făcute unele demersuri în acest sens. De exemplu, Austria şi Grecia erau printre ţările cele mai interesate să constituie un bloc al mai multor burse din regiune, iar mai târziu şi bursa din Polonia a început să aibă astfel de ambiţii. Apoi a venit criza financiară din 2007-2008 şi toate discuţiile au rămas fără vreo finalitate".

În opinia sa, este clar că bursele mai mici, cum sunt cele din regiunea noastră, trebuie să caute să se consolideze, pentru că nu au condiţiile necesare ca să supravieţuiescă singure pe termen lung.

"Însă, cred că există o dorinţă naţională de a avea propria bursă care nu poate fi depăşită cu uşurinţă. O astfel de cooperare trebuie să aibă un lider şi cred că sunt mulţi actori, atât în piaţa noastră cât şi în celelalte, care nu privesc cu entuziasm ideea de ajunge cumva sub influenţa altora mai puternici", spune analistul economic.

Din punctul său de vedere, în momentul de faţă nu există un actor regional care să aibă suficientă influenţă şi resurse ca să reuşească să implementeze un astfel de proiect.

"În teorie, existenţa unei burse regionale ar fi benefică, dar în practică sunt multe probleme care trebuie rezolvate. În general, când se ajunge la lucruri concrete apar chestiuni sensibile, cum ar fi cele legate de bani sau de cine ia deciziile. Apoi trebuie agreate o serie de standarde comune, începând cu platformele de tranzacţionare, diferite proceduri care trebuie uniformizate, până la aspecte ce ţin de guvernanţă corporativă. În plus, un astfel de proiect trebuie abordat şi la nivel politic. Sunt multe aspecte care trebuie rezolvate şi nu văd un actor care să aibă suficientă influenţă, perseverenţă şi resurse ca să împingă un asemenea proiect înainte", spune Aurelian Dochia.

Astfel, în opinia sa este puţin probabil să se găsească o formă de cooperare practică care să fie acceptabilă şi atractivă pentru cei mai mulţi actori din pieţe.

"Inclusiv la nivel european există proiectul formării unei pieţe de capital unice. Cred că sunt zece ani de când se discută de această iniţiativă, dar în practică nu s-a făcut mare lucru", a conchis Aurelian Dochia. (A.I.)

• Alexandru Elian, Blue Rock Financial Services: "Ne trebuie o colaborare cu o bursă mare, cum este cea din Londra"

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are nevoie de o colaborare cu o bursă mare, cum este cea din Londra sau Euronext, astfel încât produsele de la BVB să fie disponibile mai uşor peste tot, este de părere Alexandru Elian, director de vânzări în cadrul Blue Rock Financial Services. Domnia sa ne-a spus: "În opinia mea, piaţa de capital din România şi business-ul Bursei de Valori Bucureşti va creşte semnificativ.

Dar atunci când vom ajunge să avem o piaţă de capital matură, probabil că vom fi suficient de interesanţi pentru ca, un mare jucător extern să ne cumpere sau să ne facă concurenţă. În aceste condiţii, nu văd cum putem să ne ajutăm unii pe alţii când suntem într-o situaţie similară, în sensul că probabil toate bursele de valori din regiune care vor avea mare succes şi au capital privat vor fi cumpărate sau vor trebui sa facă faţă pe plan local unui mare jucător european".

În plus, în regiune sunt ţări cu ritmuri de dezvoltare diferite, cu monede diferite, cu sisteme de reglementare diferite, ceea ce face colaborarea foarte dificilă, a adăugat directorul de la Blue Rock Financial Services, care a conchis: "Cred că ne trebuie o colaborare cu o bursă mare, cum ar fi cea din Londra, Deutsche Borse sau Euronext, pentru ca marfa noastră să fie disponibilă mai uşor peste tot". (I.A.)

• Cristian Logofătu, Bittnet Group: "E nevoie de o platformă comună, care să reprezinte regiunea ca o piaţă unică"

O perspectivă privind colaborarea dintre bursele din Europa Centrală şi de Est este crearea unei platforme comune, care să reprezinte regiunea ca o piaţă unică, după modelul ţărilor nordice sau baltice, este de părere Cristian Logofătu, cofondator al Bittnet Group.

Cristian Logofătu ne-a transmis: "În prezent, Interactive Brokers sau eToro nu pun la dispoziţie acţiuni româneşti prin intermediul aplicaţiilor, dar oferă, de exemplu, acţiuni din India, Hong Kong sau Arabia Saudită. Ar trebui să ne străduim să integrăm sistemul de compensare, astfel încât să apărem pe hartă, iar pieţele noastre de acţiuni să fie considerate relevante. A doua perspectivă ar fi aceea de a avea o platformă comună la nivel CEE, care să reprezinte regiunea ca o piaţă unică, similar cu modul în care piaţa nordică sau baltică este reprezentată prin NASDAQ OMX, unde platforma NASDAQ Nordics include Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda, iar NASDAQ Baltics include Estonia, Letonia şi Lituania".

Bittnet Systems, parte din Grupul Bittnet, este una dintre puţinele companii din domeniul IT de la Bursa de Valori Bucureşti, şi care anul trecut a făcut pasul din Piaţa AeRO în Piaţa Reglementată a BVB. (S.B.)

• Dragoş Mesaros, Goldring: "Mi-aş dori o colaborare între bursele din regiune, dar mi se pare greu de realizat"

Crearea unei platforme comune pentru bursele Europei de Est poate avea un impact pozitiv asupra companiilor şi pieţei de la noi în ansamblu, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul societăţii de brokeraj Goldring, dar care vede mai multe impedimente în calea punerii în practică a unui astfel de proiect.

Dragoş Mesaroş ne-a spus: "Personal mi-aş dori o colaborare între bursele din regiune, dar mi se pare greu de realizat. Cred că sunt mai multe impedimente în acest sens. În Europa de Est există orgolii mai mari decât în alte zone din Europa, astfel încât nu ştiu dacă toate ţările ar fi dispuse să intre într-o colaborare de acest tip. Apoi, trebuie avut în vedere factorul politic. De asemenea, există legislaţii diferite, impozitare, aspecte care ţin de partea de decontare, etc".

În opinia sa, un prim pas în acest sens poate fi listarea câtorva companii mari din alte ţări din regiune la Bursa de Valori Bucureşti şi invers, emitenţi mari de la noi să fie listaţi în alte pieţe.

"Aşa cum Erste este listată în Austria, Cehia şi România, să avem câteva companii mari din Polonia sau Ungaria de pildă, ca să vedem dacă ar avea lichiditate. Apoi, dacă s-ar ajunge la concluzia că merită, s-ar putea merge mai departe prin crearea unei platforme comune pentru bursele Europei de Est", a spus brokerul de la Goldring. (A.I.)

• Marcel Murgoci, Estinvest: "Bursele mai mici îşi doresc să se unească, pentru a căpăta forţă"

Bursele mai mici îşi doresc să se unească pentru a căpăta o forţă mai mare, dar punerea în practică a unui astfel de demers ridică o serie de probleme care trebuie rezolvate, este de părere Marcel Murgoci, director de operaţiuni în cadrul societăţii de intermediere Estinvest.

Brokerul ne-a spus: "Colaborările între burse se pot face în diverse moduri. Poate exista o colaborare la nivel instituţional, în care bursele să îşi împărtăşească din experienţă una alteia.

Poate exista o colaborare la nivel de acţionariat, adică o bursă cumpără acţiuni la altă bursă şi se implică în luarea deciziilor acesteia. Apoi, există ideea creării unei burse regionale. Bursele mai mici îşi doresc să se unească pentru a căpăta o forţă mai mare, dar există nişte probleme care trebuie rezolvate. În primul rând cineva trebuie să fie lider, de preferat una dintre cele mai mari burse din zona respectivă. Apoi, există o serie de aspecte mai tehnice: ţările nu au aceeaşi monedă, sunt metode de decontare diferite, etc".

Totuşi, directorul de la Estinvest a ţinut să sublinieze că acestea nu sunt neapărat motive pentru care o bursă regională nu se poate crea, dar că este nevoie de negociere şi de soluţii la anumite situaţii care pot apărea, pentru ca un astfel de proiect să fie funcţional. (I.A.)

• Dan Popovici, OTP Asset Management: "Orice formă de colaborare reciproc avantajoasă între bursele regionale este binevenită"

Orice formă de colaborare reciproc avantajoasă între bursele regionale este binevenită pentru a creşte vizibilitatea companiilor din regiune în faţa investitorilor instituţionali şi nu numai, ne-a transmis Dan Popovici, CEO al OTP Asset Management România.

Directorul OTP AM a adăugat: "Salutăm orice iniţiativă care să ducă la creşterea calităţii serviciilor oferite de operatorul de piaţă şi care să producă efecte pozitive în ceea ce priveşte creşterea lichidităţii pieţei de capital din România".

Afirmaţia domnului Popovici vine în condiţiile în care, valoarea tranzacţiilor de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) este redusă chiar şi după standardele regionale.

De pildă, conform calculelor noastre pe baza datelor Federaţiei Europene a Valorilor Mobiliare (FESE), în luna martie, valoarea medie a tranzacţiilor cu acţiuni locale listate la BVB a fost de 7,5 milioane de euro, sub cea a burselor din Budapesta, de 32,4 milioane de euro şi Praga, de 14,2 milioane de euro. În cazul bursei din Varşovia, ce are cel mai accelerat ritm de dezvoltare din zona noastră, valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni locale s-a ridicat la 343,6 milioane de euro. Pentru bursele din Sofia şi Zagreb, valorile zilnice ale tranzacţiilor sunt cu mult mai reduse decât la BVB.

Notă

FESE foloseşte o metodologie de măsurare şi publicare a valorii tranzacţiilor pentru diferite pieţe împărţită în patru categorii: Electronic Order Book Transactions (EOB), Off-EOB, Reporting Transactions şi Dark Pools. În materialul de mai sus se au în vedere doar datele aferente primei categorii - EOB, cea mai importantă. (A.I.)

• Milan Pruşan, NN Investment Partners: "O colaborare a burselor din regiune ar contribui semnificativ la dezvoltarea economică"

O colaborare durabilă a burselor din regiunea noastră ar contribui semnificativ la dezvoltarea economică şi ar aduce sub lumina reflectoarelor o regiune ce va fi mult mai relevantă ca oportunitate investiţională globală, spune Milan Pruşan, Managing Director în cadrul NN Investment Partners.

Milan Pruşan ne-a transmis: "În primul rând ţin să felicit Ziarul BURSA şi Asociaţia Brokerilor pentru organizarea unei conferinţe care a avut drept punct principal de discuţie dezvoltarea unei colaborări strânse între pieţele bursiere din Europa Centrală şi de Est! Considerăm foarte oportun demersul de explorare şi de dezvoltare a unor legături puternice între pieţele de capital din regiune, dat fiind actualul context economic extrem de favorabil pentru această iniţiativă".

Reprezentantul NN Investment Partners a adăugat: "Alinierea standardelor de funcţionare şi adoptarea celor mai bune practici de guvernanţă corporativă, cu un interes clar faţă de politicile ESG (n.r. Environmental, Social, Governance), vor genera un interes crescut pentru noi participanţi la pieţele de capital, dacă ne gândim la investitorii persoane fizice, dar mai ales vor creşte vizibilitatea şi atenţia marilor investitori instituţionali globali, ce vor putea investi volume de capital mult mai importante în emitenţi din ţările reprezentate. Aşa cum spune şi zicala «Unde-s mulţi, puterea creşte», o colaborare durabilă la nivelul pieţelor bursiere din regiunea noastră ar contribui semnificativ la dezvoltarea economică şi ar aduce sub lumina reflectoarelor o regiune ce va fi mult mai relevantă ca oportunitate investiţională globală". (I.A.)

• Reprezentanţii Nuclearelectrica: "Interconectarea burselor este o oportunitate să atragem surse diverse de finanţare"

Interconectarea burselor europene reprezintă o oportunitate de a atrage surse de finanţare diverse pentru proiectele de investiţii ale companiei, ne-au spus reprezentanţii Nuclearelectrica.

Oficialii producătorului de energie ne-au transmis: "Nuclearelectrica este listată la Bursa de Valori Bucureşti încă din 2013, fiind martora şi unul dintre contributorii importanţi ai evoluţiei pieţei autohtone spre statutul de piaţă emergentă.

Desigur, orice colaborare regională capabilă să asigure o mai bună expunere a companiilor listate la mediul investiţional european, precum şi accesul companiilor care intenţionează să se listeze la bursă la surse de finanţare multiple şi diverse, reprezintă o iniţiativă pozitivă. Pentru Nuclearelectrica, care din toamna anului 2020 a fost inclusă şi în indicele FTSE Russell, interconectarea pieţelor bursiere europene reprezintă o oportunitate de a atrage surse de finanţare diverse pentru proiectele de investiţii ale companiei, precum şi o potenţială îmbunătăţire a lichidităţii pieţei locale cu efecte benefice asupra întregii economii".

Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, este deţinută în proporţie de 82,5% de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. (S.B.)

• Zuzanna Kurek, Cornerstone Communications: "Diferenţele mari dintre pieţe fac dificilă o colaborare eficientă"

Diferenţele mari existente în acest moment între pieţele de capital ale Europei Centrale şi de Est fac dificilă o colaborare eficientă, spune Zuzanna Kurek, fondator al Cornerstone Communications, care consideră că un astfel de demers ar trebui să se concentreze pe activitatea de lobbying la nivel european pentru o legislaţie mai puţin restricitivă pentru companii şi investitori.

Zuzanna Kurek ne-a transmis: "Chiar dacă ţările din Europa Centrală şi de Est au multe în comun, pieţele de capital la nivel individual sunt destul de diferite în această regiune. Avem pe de-o parte pieţe bursiere foarte mari şi dezvoltate, precum cea din Polonia, şi pe de altă parte avem burse mici şi mai puţin atractive. Fiecare piaţă are propriile probleme de înfruntat, astfel că diferenţele mari existente în acest moment între aceste pieţe fac dificilă o colaborare eficientă. Colaborarea dintre burse ar trebui, aşadar, să se concentreze asupra activităţii de lobbying la nivel european pentru legislaţii ale pieţelor de capital mai puţin restrictive şi mai deschise pentru companii şi investitori individuali noi".

Listarea noilor companii este o prioritate pentru toate bursele, în special în regiunea Europei Centrale şi de Est, ne-a mai spus fondatorul Cornerstone Communications, care a conchis: "Astfel, prioritatea ar trebui să fie abordarea supra-reglementării din partea Uniunii Europene şi eliminarea sarcinii legislative inutile care împiedică noile companii să ia în considerare listarea pe burse".

Cornerstone Communications este o companie specializată în relaţii publice, relaţii cu investitorii şi consultanţă pentru pieţele de capital. (S.B.)