English
Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au fluctuat ieri, în baza temerilor legate de creşterea economiei Chinei, respectiv ca urmare a rezultatelor anunţate de unele companii.
Titlurile "Vivendi" SA din Franţa au coborât cu 2,3%, la 20,77 euro. Vânzările companiei de telecomuncaţii au scăzut cu 4,6% în ultimele trei luni din 2013, la 5,95 miliarde euro, în timp ce analiştii estimau 6,03 miliarde euro.
Acţiunile "Fresenius Medical Care" AG, cel mai mare furnizor mondial de produse de dializă, au pierdut 6,1%, ajungând la 49,86 euro. Compania germană aşteaptă un profit net de 1-1,05 miliarde dolari anul acesta, comparativ cu 1,1 miliarde dolari în 2013. Analiştii estimează 1,19 miliarde dolari.
Titlurile producătorului francez de articole de lux "LVMH Moët Hennessy Louis Vuitton" s-au depreciat cu 0,7%, la 137,75 euro. LVMH a acceptat să dezvolte casa de modă italiană "Marco de Vincenzo".
La ora 16.40 (ora României), indicele CAC 40 al pieţei din Paris a scăzut cu 0,3%, la 4.404,89 puncte, DAX al Bursei din Frankfurt - tot cu 0,3%, la 9.679,06.
Şi în SUA acţiunile au oscilat în deschidere, investitorii aşteptând datele privind încrederea consumatorilor americani.
Titlurile "JP Morgan Chase & Co.", cea mai mare bancă americană, au scăzut cu 0,4%, la 57,78 dolari. Banca va concedia, probabil, peste 2.000 de angajaţi de la divizia de credite ipotecare, conform Financial Times.
Acţiunile producătorului canadian de telefoane mobile "BlackBerry" Ltd. au urcat cu 5,2%, la 10,34 dolari. Compania informează că va lansa un nou telefon pe piaţa din Indonezia, în luna aprilie.
La ora 09.43, indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 0,2%, la 16.172,91 puncte, Nasdaq Composite a crescut cu 0,1%, la 4.298,38.
În Asia, acţiunile au crescut ieri, cele mai importante câştiguri fiind înregistrate în sectorul îngrijirii sănătăţii şi cel de consum.
Titlurile "Naver" Corp. din Coreea de Sud au urcat cu 7,5%, la 735.000 woni. Conform unor surse apropiate situaţiei, serviciul de mesagerie mobilă "Line" Corp., deţinut de "Naver", a primit o ofertă de la operatorul nipon de telefonie "SoftBank" Corp.
Acţiunile "Ramsay Health Care" Ltd. din Australia au consemnat un avans de 6,7%, la 47,54 dolari australieni. Compania şi-a majorat în sens pozitiv estimările de profit pe 2014.
Titlurile "QBE Insurance Group" Ltd., al doilea mare asigurator australian, s-au apreciat cu 5,3%, la 12,27 dolari australieni. Compania vrea să crească primele de asigurare şi să readucă pe profit divizia din America de Nord, anul acesta.
Indicele S&P/ASX 200 al Bursei din Sydney a coborât cu 0,1%, la 5.433,84 puncte, Kospi al pieţei din Seul a urcat cu 0,8%, la 1.964,86.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. liviu tudor devalizatorul Bancorex da o teapa
(mesaj trimis de rolls în data de 27.02.2014, 19:19)
Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.
Falimentul de la Banca Unirea
În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea.
Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor.
Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci
Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare.
Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD.
Ulei din Rezervele de stat
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului.
Va urma