Bursele - între valul al patrulea al pandemiei şi mişcările Rezervei Federale

• Aurelian Dochia: "Niciodată nu se poate şti cu certitudine ce anume va crea un sentiment de panică în rândul investitorilor" • Adrian Codirlaşu: "Vaccinarea în ţările dezvoltate merge bine, iar cum piaţa americană dă tonul, nu mă aştept la un impact masiv asupra burselor" • Randamentul titlurilor de stat din SUA pe zece ani se află pe un trend descendent, sugerând o ajustare în scădere a anticipaţiilor inflaţioniste

Susţinute de măsurile fiscale şi monetare fără precendent implementate de autorităţi pentru a sprijini economiile sever lovite de şocul pandemiei Covid-19, pieţele de acţiuni din Statele Unite ale Americii şi Europa au dezvoltat, după căderea din februarie-martie 2020, trenduri ascendente aproape fără corecţie, pe parcursul cărora au escaladat noi şi noi maxime istorice, zone în care se găsesc şi în acest moment.

Pare o petrecere în plină desfăşurare, dar la un moment dat cineva va trebui să stingă lumina, iar analiştii şi brokerii consultaţi de ziarul BURSA văd evoluţia pandemiei şi reacţia băncilor centrale faţă de comportamentul economiei drept principale elemente care pe termen scurt şi, respectiv, mediu, pot aduce o corecţie serioasă a preţurilor acţiunilor.

• Marcel Murgoci: "Fiind la maxime istorice, bursele sunt foarte sensibile şi orice eveniment negativ important poate duce la o scădere masivă a preţurilor"

Marcel Murgoci, director de operaţiuni în cadrul casei de brokeraj Estinvest, ne-a declarat : "În primul rând, cred că elementul principal care ar putea să destabilizeze din nou pieţele este pandemia. Se vorbeşte despre valul patru, ce ar putea să creeze probleme în economie, care să ducă la o scădere a burselor".

Cazurile de Covid au început să crească din nou în diferite părţi ale lumii, iar unele ţări în special din zona Asia-Pacific au reintrodus măsuri de izolare, în ultimele săptămâni. Dar, în Marea Britanie şi în alte ţări s-a avansat pe drumul redeschiderii economiilor, conform CNBC.

Brokerul de la Estinvest a adăugat: "De asemenea, pot exista cauze macro. Băncile centrale şi guvernele au sprijinit foarte mult pieţele, dar s-ar putea ca anumiţi indicatori macro să nu evolueze aşa cum se aşteaptă acestea. De pildă, o inflaţie care să nu se stabilizeze şi să urce în continuare ar duce, la un moment dat, la o reacţie negativă a pieţelor. Sigur că Rezerva Federală a anunţat că nu are de gând să modifice dobânda de politică monetară prea curând, ceea ce cu siguranţă a influenţat pieţele. Dar dacă în perioada următoare o serie de indicatori macro nu ar evolua conform aşteptărilor, probabil că lucrurile ar sta altfel. Iar pieţele ar reacţiona imediat. Să nu uităm că, fiind la maxime istorice, bursele sunt foarte sensibile şi orice eveniment negativ important poate duce la o scădere masivă a preţurilor".

Indicele Standard&Poor's 500 a urcat vineri cu 0,16%, până la 4.468 de puncte, în timp ce Dow Jones Industrial Average s-a apreciat cu 0,04%, la 35.515,38 de puncte, ambele coşuri de acţiuni încheind săptămâna la noi recorduri istorice. De partea noastră a Atlanticului, indicele paneuropean STOXX600 a avut a zecea zi consecutivă de creştere terminând şedinţa de vineri la 475,83 de puncte, maxim istoric. Performanţele apar şi în condiţiile în care ne aflăm în sezonul raportărilor financiare, iar rezultatele sunt cu mult peste aşteptări, probabil cele mai bune în dinamică procentuală care vor fi înregistrate după şocul Covid.

• Aurelian Dochia: "Rezerva Federală este prinsă într-o oarecare capcană pe care şi-a creat-o singură"

Analistul economic Aurelian Dochia spune că pieţele au o componentă psihologică importantă şi dacă apare un factor care induce panică, atunci indiferent de rezultate sau de situaţia economiei, preţurile se pot prăbuşi foarte rapid.

"Dar niciodată nu se poate şti cu certitudine ce anume va crea un un sentiment de panică în rândul investitorilor", subliniază analistul economic.

Din punctul său de vedere, principalul element ce poate avea un impact foarte mare asupra pieţelor ţine de mişcările băncilor centrale.

"Iar aici mă refer mai ales la Rezerva Federală din Statele Unite care este prinsă într-o oarecare capcană pe care şi-a creat-o singură. Banca a susţinut pieţele până acum, iar evoluţia surprinzător de bună din timpul pandemiei are la bază tocmai încrederea investitorilor că Fed-ul va interveni pentru a sprijini sistemul financiar şi, implicit, bursele. Dar, dacă la un moment dat banca centrală va da semnale că lucrurile se îndreaptă către normal şi programele sale de susţinere a pieţelor se vor diminua sau se vor opri, s-ar putea să apară o mişcare amplă de scădere a burselor", ne-a spus analistul economic.

La finele lunii trecute, Rezerva Federală a lăsat neschimbată dobânda de politică monetară în intervalul 0-0,25%, precum şi cantitatea de obligaţiuni cumpărată lunar, iar, prin discursul avut, preşedintele Jerome Powell a lăsat să se înţeleagă că Fed-ul nu se pregăteşte să ridice dobânda cheie. Economiştii chestionaţi de Bloomberg în a doua parte a lunii trecute consideră că Fed-ul va începe să reducă achiziţiile de active, ce acum se ridică la 120 miliarde de dolari lunar, la începutul lui 2022. De asemenea, economiştii se aşteaptă la două ridicări de dobândă de 0,25% până la finalul anului 2023.

Aurelian Dochia a adăugat: "Al doilea factor care ar putea să aducă turbulenţe în pieţe ţine de o schimbare a sensului în care merge economia. Până acum pandemia şi-a produs efectele negative mai ales în prima parte a anului 2020, după care revenirea a fost destul de spectaculoasă. Dar dacă revenirea se va opri şi va apărea un trimestru cu date slabe privind evoluţia economiei, indiferent de cauză, cred că bursele vor fi afectate. Vedem deja câteva semnale care ar putea să fie îngrijorătoare, pentru că răspândirea variantei delta face ca unele Guverne să fie cam «nervoase». Serviciile reprezintă probabil zona cea mai sensibilă, iar un nou lock-down ar avea un impact rapid".

Iar în al treilea rând ar putea apărea anumite evenimente punctuale, cum ar fi mişcări ample şi bruşte ale preţului petrolului sau alte evenimente care, în economia mondială foarte integrată în care trăim, au un impact rapid asupra marilor economii, ne-a mai spus analistul economic.

• Adrian Codirlaşu: "În opinia mea, inflaţia se va stabiliza la 3-4% şi, atât timp cât nu va accelera, Fed-ul o va tolera"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, consideră că apariţia unui al patrulea val puternic al pandemiei este un factor de risc pentru pieţe. Dar, deoarece campania de vaccinare în ţările dezvoltate merge bine, şi cum piaţa americană dă tonul burselor din lume, analistul CFA nu se aşteaptă la un impact masiv asupra pieţelor din această zonă.

"Un alt factor de risc pentru pieţe este schimbarea bruscă a politicii Rezervei Federale. Dar vedem că Fed-ul se poartă foarte atent cu pieţele şi va da semnale înainte să facă vreo mişcare. În plus, inflaţia dă semne că se apropie de vârf. După cum se vede, atât din abordarea Rezervei Federale cât şi a Băncii Centrale Europene, probabil va urma o perioadă ceva mai lungă cu inflaţie mai ridicată. În opinia mea, inflaţia se va stabiliza la 3-4% şi, atât timp cât nu va accelera, Fed-ul o va tolera", a adăugat analistul CFA.

Luna trecută, rata anuală a inflaţiei din Statele Unite măsurată prin Indicele Preţurilor de Consum a fost de 5,4%, similară cu cea din iunie şi în linie cu aşteptările analiştilor, în timp ce "inflaţia de bază" (ce exclude preţurile la alimente şi energie) a înregistrat o rată anuală de 4,3%, în scădere de la 4,5% în luna iunie. În plus, după ce a atins un maxim local în aprilie, randamentul titlurilor de stat din SUA cu scadenţa de zece ani se află pe un trend descendent, ceea ce sugerează o ajustare în scădere a anticipaţiilor inflaţioniste.

Adrian Codirlaşu a adăugat: "În Statele Unite planul de infrastructură a trecut de Senat, probabil va trece şi de Camera Reprezentanţilor, şi va intra în funcţiune, ceea ce va însemna alţi bani daţi în economie. Suportul total dat economiei va fi undeva la 3,5 trilioane de dolari, ceea ce este imens. Din punctul meu de vedere, este un plan de aceeaşi anvergură cu cel de după al doilea război mondial, care a dat Statelor Unite un avânt extraordinar".

Sigur că oricând pot apărea evenimente neprevăzute care să afecteze bursele, a mai spus vicepreşedintele CFA România care a conchis: "Dar, în opinia mea, având în vedere ultimele evoluţii, probabilitatea ca riscurile menţionate să se materializeze este redusă".