• Constantin Bucuroiu, preşedintele ASIAA: "Ne-a murit un băiat tânăr de 29 de ani, din cauză că avem un regim politic prost, care nu are omul în centrul atenţiei" • Conform liderului sindical, salariile nete în industria de apărare sunt cuprinse între 1600 lei şi 2000 lei 

Accidentul tragic care a avut loc la mijlocul săptămânii trecute pe platforma fabricii de armament Tohan, din Zărneşti, în urma căruia şi-a pierdut viaţa un maistru pirotehnist în vârstă de 29 de ani, ar trebui să le dea de gândit decidenţilor politici de la Bucureşti în legătură cu măsurile luate de ei cu privire la industria naţională de apărare.

"Ne-a murit un băiat tânăr de 29 de ani, care era şi un bun profesionist în materie, din cauză că avem un regim politic prost, care nu are omul în centrul atenţiei", a declarat, pentru ziarul BURSA, Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică. Liderul sindical susţine că tânărul maistru pirotehnist şi-a pierdut viaţa din cauza salarizării mizerabile din industria de apărare, fapt pentru care mii de angajaţi din fabricile statului lucrează, chiar şi fără forme legale - aşa cum susţin reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă referitor la dezastrul de la Zărneşti -, şi pentru firme private, pentru a-şi întreţine familia.

Constantin Bucuroiu ne-a spus: "Având în vedere nivelul salarial sub 2000 lei venit net lunar, foarte mulţi angajaţi din industria naţională de apărare desfăşoară alte activităţi în timpul liber, asupra cărora nu avem control.

• Bjorn van Roye, economist senior la Bloomberg Economics: "Creşterea globală se menţine deocamdată, dar evoluţia noii variante de coronavirus ar putea schimba traiectoria" 

Economiile din Asia sunt deja lovite de faptul că, în regiune, varianta Delta a coronavirusului generează tot mai multe îmbolnăviri de Covid-19, situaţie în care consumatorii stau din nou acasă, iar avioanele rămân la sol.

• Eduard Novak se antrenează în Bulgaria, la Plovdiv, ca să poată participa la Jocurile Paralimpice de la Tokyo 

Activitatea sportivă autohtonă reuşeşte să surprindă negativ în mod constant. După înotătorii şi săritorii de la trambulină care se antrenau în bazine fără apă, canotorii care îşi riscau viaţa printre bărcile cu motor şi scrimerii fără partener de luptă, acum avem şi un ministru-sportiv care trebuie să meargă în altă ţară ca să se poată pregăti. Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak se antrenează în Bulgaria, la Plovdiv, ca să poată participa la Jocurile Paralimpice de la Tokyo. Motivul? Absenţa unui velodrom în România. În secolul XIX, ţara noastră avea un velodrom foarte modern, construit din lemn. În secolul XXI, avem tot un velodrom, în cadrul Complexului Sportiv Dinamo, construit în 1952, impracticabil, din cauza stării de degradare avansate.

Pieţele din Europa au crescut vineri, până la noi niveluri record, în baza raportărilor solide ale companiilor din regiune.

• Deutsche Börse

- Acţiunile producătorului german de articole sportive Adidas AG s-au apreciat cu 2,3%, la 319,30 euro. Adidas a anunţat, joi, că vinde marca americană Reebok companiei Authentic Brands Group pentru 2,1 miliarde de dolari.

- Titlurile grupului de utilităţi RWE AG au câştigat 1,1%, ajungând la 31,36 euro. RWE a raportat un profit peste aşteptări pentru prima jumătate a acestui an.

- Acţiunile Zooplus AG, distribuitor online de alimente şi consumabile pentru animale de companie, au urcat cu 41,1%, la 392,60 euro, după ce acesta a acceptat o ofertă de preluare de circa 3 miliarde de euro de la firma americană de private-equity Hellman & Friedman.

- Indicele DAX a crescut cu 0,3%, la 15.977,44 puncte.

• Cîţu îl vrea ministru al Finanţelor pe Dan Vîlceanu, fost şef al Tineretului Social Democrat (TSD) Gorj  

Deficitul bugetar ţintit la finalul anului se va reduce la 7,13% din PIB de la 7,16%, iar ca valoare absolută se va majora cu 3,7 miliarde de lei la 83,7 miliarde, a afirmat, sâmbătă, prim-ministrul Florin Cîţu, în cadrul unei conferinţe de presă la guvern. Iniţial, la începutul săptămânii, Cîţu spunea că deficitul - sumele ce trebuiesc împrumutate pentru a finanţa toate cheltuielile planificate prin buget - va creşte cu doar 2,5 miliarde de lei. Premierul a prezentat sâmbătă alocările pe fiecare minister în parte.

Ceea ce a fost iniţial un fapt divers - şi ar fi putut rămâne doar atât - a devenit un scandal politic: arestarea prim-ministrului Florin Cîţu, pe când era doctorand, în decembrie 2000, în Ames, Iowa, pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului. Contextul în care a apărut informaţia este unul electoral, deci cât se poate de politic, iar cei care au distribuit-o pe Facebook (Legalizăm.ro) susţin că informaţia provine din tabăra anti-Cîţu din PNL şi că o publică pentru că "Florin Cîţu candidează pentru postul de preşedinte al PNL". Aşa se face că din prima zi a campaniei electorale oficiale din PNL - care conform statutului acestui partid durează minimum 45 de zile -, chiar din primele ore ale dimineţii (informaţia a fost postată la ora nouă şi şase minute) a fost lansată o ştire care-l pune pe Florin Cîţu, pentru prima dată de la anunţul candidaturii sale, în defensivă.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a majorat cu 73,44% în primele şase luni ale acestui an, la 7,04 miliarde de euro, comparativ cu cel din perioada similară din 2020, potrivit statisticilor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

Conform datelor BNR, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit cu 1,557 miliarde de euro mai mare - importurile au continuat să fie mult peste exporturi -, de 10,47 miliarde de euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,11 miliarde de euro, de 1,41 miliarde de euro, iar balanţa veniturilor secundare şi cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 276 milioane euro (434 milioane de euro), respectiv cu 38 milioane euro (4,41 miliarde de euro).

Elevi, părinţi, profesori au o singură întrebare cu o lună înainte de startul noului an şcolar, cum se vor desfăşura cursurile? Răspunsurile nu se îngrămădesc să vină dinspre factorii de decizie, ceea ce indică o anumită "fluiditate" a situaţiei. Dacă imediat după intrarea în vacanţă se vorbea despre şcoală cu prezenţă fizică la cursuri în proporţie de 100%, acum lucrurile nu mai sunt chiar atât de sigure.

• BET urcă la un nou maxim istoric, de 12.136,73 puncte  

Valoarea totală a tranzacţiilor din ultima sesiune a săptămânii de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a ridicat la numai 45,3 milioane de lei, sub media zilnică a anului de 76,1 milioane de lei, circa 40% fiind asigurată de schimburile cu acţiunile Banca Transilvania (TLV).

În piaţa "regular", transferurile cu titlurile instituţiei de credit din Cluj s-au ridicat la 14,68 milioane de lei, cotaţia TLV având un avans de 0,17%, la 2,99 lei. În plus, a mai fost realizată o tranzacţie "deal" cu acţiunile băncii, în valoare de 3,74 milioane de lei, schimbul fiind derulat tot la preţul de 2,99 lei.

Indicii nu au avut o direcţie unitară clară, într-o zi cu aprecieri în pieţele europene. Indicele BET, ce reflectă parcursul celor mai lichide şaptesprezece acţiuni de la bursa noastră, a urcat cu 0,16%, la 12.136,73 puncte, un nou maxim istoric. Indicele BET-FI, al SIF-urilor plus Fondul Proprietatea (FP), a scăzut cu 0,12%, până la 51.652,71 de puncte.

Premierul Florin Cîţu a publicat, vineri, execuţia bugetară după primele şase luni din an, iar potrivit datelor prezentate cel mai rău stă Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, cu 28%. La polul opus, cu 96% execuţie bugetară, sunt Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii.

"Transparenţă şi profesionalism. Execuţia bugetară faţă de program după 6 luni", a scris, vineri, pe Facebook, premierul. Acesta a ataşat şi un grafic care prezintă execuţia fiecărui minister.

• (Interviu cu Bogdan Precup, directorul general al Reve) 

Reporter: Care au fost efectele pandemiei asupra pieţei piscinelor?

Bogdan Precup: Pandemia din ultimii doi ani a generat o creştere uriaşă în domeniul construcţiilor de piscine. Restricţiile impuse la nivel de state, interdicţiile în ceea ce priveşte călătoriile, frica de îmbolnăvire, precum şi alţi factori au generat nevoia de mişcare şi de petrecere a timpului în aer liber.

Stabilirea locului de unde a plecat în lume coronavirusul nu este o întreprindere uşoară. Presiunea şi interesele sunt enorme, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) insistă pentru o nouă anchetă, China nici nu vrea să audă, un specialist danez vorbeşte despre un posibil accident de laborator, iar pe tărâmul speculaţiilor se însămânţează din greu. Simpla urmărire a reacţiilor poate oferi o primă imagine a ceea ce poate devein un uriaş scandal internaţional. China a respins, săptămâna trecută, apelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru o nouă anchetă pe teritoriul său pentru a studia originile Covid-19.

PNDL 3 sau viitorul program naţional de investiţii Anghel Saligny, deşi a fost dezbătut doar în primă lectură de membrii Cabinetului Cîţu, se pare că întruneşte voturile majoritare ale coaliţiei de guvernare, atât timp cât reprezentanţii UDMR susţin, alături de cei ai PNL, că este necesară adoptarea şi implementarea lui.

Astfel, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, arată că PNDL 3 este un mijloc pentru intensificarea procedurilor de operaţionalizare a reţelelor de apă şi canalizare la nivelul tuturor localităţilor din ţara noastră, în condiţiile în care Comisia Europeană a iniţiat o procedură de infringement din cauza faptului că respectivele reţele nu sunt pe deplin dezvoltate.

Desfăşurarea unei competiţii sportive noaptea, într-un muzeu, fie el şi în aer liber, nu este un fapt tocmai obişnuit. GLS Night Cross Challenge, crosul nocturn desfăşurat anual în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, revine anul acesta cu cea de-a 7-a ediţie. Organizatorii anunţă că vineri, 20 august, pasionaţii de alergare mari şi mici vor lua startul ineditului cros nocturn. Participanţii, înscrişi la categoriile Hobby şi Avansaţi, vor avea de parcurs una, respectiv două ture a câte 4,5 km în interiorul Muzeului, traseul fiind complet asfaltat şi marcat la fiecare kilometru.

Nu ai cum să vizitezi Berlinul şi să nu fii cotropit de povestea Zidului care a străbătut acest oraş, ca o rană vie, timp de 28 de ani. Peste tot găseşti aşa-zise bucăţi din Zid, garantate şi la preţuri de pietre preţioase, imagini cu Trabantul trecând prin Zid sau cu Brejnev sărutându-se pe gură, aproape pasional, cu Honecker, magneţi, brelocuri şi insigne, tricouri şi felurite genţi, cam cu aceleaşi imagini. Fotografii celebre din timpul funcţionării Zidului, cum ar fi cea cu soldatul estic care aruncă arma şi sare şi el gardul de sârmă, în Vest, sunt de asemenea foarte răspândite. Cu sau fără o bucăţică de moloz colorat, scuze, din Zid, alături. Hărţile oraşului au trasat traseul Zidului şi, de multe ori, te trezeşti întrebându-te în ce parte a oraşului eşti, de Vest sau de Est. Şi asta este cam angoasant pentru un român care şi-a trăit inclusiv studenţia sub Ceauşescu şi, în decembrie 1989, era cu puşca în mână la Revoluţie, în cele fix patru luni de armată pe care le avea de făcut. În august 1991, m-am găsit la Chişinău, în concediu, exact când Moldova, fostă sovietică, îşi proclama independenţa, iar acum, tot în concediu, am plecat de la Berlin chiar în ziua când se împlineau şase decenii de la începerea construcţiei Zidului Berlinului. Poate de aceea am răsuflat uşurat când am ajuns acasă, în teritoriul liber şi conectat la pulsul internaţional care este propriul meu apartament. Acum încerc să nu mă gândesc, când mă trezesc brusc în metrou, dacă sunt în Est sau Vest.