VICTIME ALE DECIZIILOR AUTORITĂŢILOR CENTRALE Tragedia de la Zărneşti - doar vârful icebergului situaţiei dramatice din industria de apărare

• Constantin Bucuroiu, preşedintele ASIAA: "Ne-a murit un băiat tânăr de 29 de ani, din cauză că avem un regim politic prost, care nu are omul în centrul atenţiei" • Conform liderului sindical, salariile nete în industria de apărare sunt cuprinse între 1600 lei şi 2000 lei

Accidentul tragic care a avut loc la mijlocul săptămânii trecute pe platforma fabricii de armament Tohan, din Zărneşti, în urma căruia şi-a pierdut viaţa un maistru pirotehnist în vârstă de 29 de ani, ar trebui să le dea de gândit decidenţilor politici de la Bucureşti în legătură cu măsurile luate de ei cu privire la industria naţională de apărare.

"Ne-a murit un băiat tânăr de 29 de ani, care era şi un bun profesionist în materie, din cauză că avem un regim politic prost, care nu are omul în centrul atenţiei", a declarat, pentru ziarul BURSA, Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică. Liderul sindical susţine că tânărul maistru pirotehnist şi-a pierdut viaţa din cauza salarizării mizerabile din industria de apărare, fapt pentru care mii de angajaţi din fabricile statului lucrează, chiar şi fără forme legale - aşa cum susţin reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă referitor la dezastrul de la Zărneşti -, şi pentru firme private, pentru a-şi întreţine familia.

Constantin Bucuroiu ne-a spus: "Având în vedere nivelul salarial sub 2000 lei venit net lunar, foarte mulţi angajaţi din industria naţională de apărare desfăşoară alte activităţi în timpul liber, asupra cărora nu avem control.

Este cert, din discuţiile pe care le purtăm noi, sindicaliştii, cu ei, că în afara programului angajaţii din industria de apărare execută munci grele, care afectează direct randamentul activităţii din timpul programului oficial de lucru. Situaţia respectivă este generală în industria naţională de apărare, în majoritatea fabricilor cu capital integral sau majoritar de stat. Vorbim despre mii de oameni, care pot să aibă în orice clipă soarta tânărului specialist de la Zărneşti. Asta deoarece statul plăteşte un astfel de tânăr specialist cu 1600 -1700 lei net lunar. Situaţia este gravă, dacă ţinem cont că un inginer din domeniul apărării naţionale câştigă net între 1900 şi 2000 lei lunar".

Reprezentantul angajaţilor din industria naţională de apărare şi aeronautică ne-a precizat că situaţia din acest domeniu i-a fost prezentată, recent, ministrului Claudiu Năsui, dar că, până în acest moment, autorităţile centrale de la Bucureşti nu au luat nicio măsură pentru revigoarea industriei de profil.

Preşedintele ASIAA susţine: "După discuţiile avute cu ministrul Năsui, în care punctele noastre de vedere nu sunt convergente, noi susţinem că industria de apărare trebuie reorganizată. Am înaintat premierului Florin Cîţu, preşedintelui Klaus Iohannis, preşedinţilor comisiilor de apărare din Senat şi Camera Deputaţilor şi partidelor politice parlamentare programul nostru de reorganizare, care menţionează reunirea întregului sector în cadrul unei structuri noi - Agenţia Naţională de Tehnică Militară şi Offset ce ar urma să îşi desfăşoare activitatea sub directa coordonare a şefului Guvernului. Trebuie luate rapid măsuri deoarece situaţia salarizării în industria de apărare e dezastruoasă şi îi determină pe oamenii noştri să caute surse suplimentare de venit, aşa cum s-a întâmplat la Zărneşti.

Tragedia respectivă a fost cauzată de faptul că tânărul, în loc să se ducă acasă pentru a se odihni în urma programului de şase ore prestat la fabrica de stat, a mers să muncească în altă parte pentru a mai câştiga un ban în plus necesar întreţinerii familiei. Sunt fapte concrete ce trebuie să dea de gândit Guvernului României şi să ia măsuri urgente în privinţa industriei de apărare".

• Fără echipament de lucru şi protecţie

Preşedintele ASIAA a ţinut să menţioneze că, din cauza subfinanţării acestui sector de activitate, angajaţii din industria de apărare din fabricile care aparţin statului se confruntă zilnic şi cu lipsa echipamentelor de lucru şi de protecţie necesare pentru desfăşurarea activităţii.

Constantin Bucuroiu afirmă: "Într-una dintre societăţile noastre, a venit o echipă de auditori americani, ai cărei membri, atunci când au fost invitaţi să meargă în secţiile de producţie, au solicitat halate şi căşti de protecţie. Surpriza lor a fost imensă când au constatat că în fabrica respectivă echipamentul solicitat nu era asigurat nici măcar pentru directorul societăţii. Vă daţi seama cam ce au scris în raportul de audit după ce au intrat în hale şi au văzut muncitorii cu echipament de lucru învechit, neadecvat condiţiilor de muncă. Pentru noi nu mai e o surpriză că nu ni se asigură acest echipament. Dar cei de la Inspecţia Muncii îşi aduc aminte că nu avem echipamente, abia când fac cercetări în urma unui accident tragic precum cel de la Zărneşti. Ar trebui să se deplaseze periodic în teren, să facă verificări permanente şi vor vedea că este o lipsă de echipamente de lucru şi de protecţie. Din păcate, obiceiurile proaste au fost preluate şi de firmele străine care vin să deschidă afaceri în acest domeniu şi care încep să se adapteze condiţiilor de lucru de la noi, deşi acolo unde au sediul principal au alte standarde în privinţa protecţiei muncii".

Se pare că perspectivele nu sunt bune pentru industria de apărare atât timp cât recent ministrul Claudiu Năsui a declarat că doreşte să închidă găurile negre din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi că privatizarea reprezintă singura soluţie pentru societăţile cu capital de stat aflate anual în dificultate financiară.

• 30 de ani de regres al industriei de apărare

Constantin Bucuroiu ne-a spus: "Noi am explicat ministrului Năsui că industria de apărare nu se ghidează doar pe legea societăţilor comerciale, ci pe legi speciale care arată clar că acest sector economic trebuie să conţină atât elemente de stat cât şi private. Acest lucru este evident dacă privim la Marea Britanie şi Franţa, unde statul a preluat anumite firme private din domeniul industriei de apărare, pentru a asigura posibilitatea acesteia să fie promptă şi să răspundă nevoilor forţelor armate în cazul unor conflicte regionale sau intenaţionale. Astfel de măsuri s-ar impune şi la noi dacă decidenţii politici ar ţine cont că industria de apărare este menţionată drept o componentă puternică în strategia naţională de apărare şi chiar în strategia militară aprobată recent de Guvern".

Liderul sindical a ţinut să precizeze că deciziile privind industria de apărare trebuie să transceadă zona politică, deoarece acest sector de activitate trebuie să fie capabil să asigure oricând sistemului naţional de forţe militare toate tipurile de arme necesare.

"Este obligaţie, nu e dorinţa lui Bucuroiu sau a oricărui cetăţean al României. E cerinţă expresă, ca membri ai NATO. Noi nu putem fi doar spectatori, ci trebuie să reprezentăm suportul forţelor de apărare, deoarece Uniunea Europeană şi NATO sunt puternice, dacă fiecare ţară e puternică prin ce asigură sistemul de forţe", susţine preşedintele ASIAA.

Domnia sa s-a declarat dezamăgit că, din cauza deciziilor luate de clasa politică în ultimii 30 de ani, ţara noastră a rămas în urmă în privinţa tehnicii militare, chiar şi faţă de state care în trecut ne-au solicitat sprijinul pentru dezvoltarea propriei lor industrii de apărare.

"În anul 1997, o echipă de specialişti de la Uzina Automecanica Moreni a fost în Turcia pentru a-i învăţa pe cei de acolo cum să facă un transportor blindat. Acum Turcia are 30 sau 40 de ani în faţa noastră privind execuţia şi proiectarea transportoarelor blindate. În timp ce guvernele de la Ankara au investit în această perioadă de timp peste 2 miliarde dolari numai în proiectarea şi realizarea transportoarelor blindate, noi am rămas la nivelul anilor '90", a concluzionat Constantin Bucuroiu.