EXECUŢIA BUGETARĂ LA ŞASE LUNI, PE MINISTERE Ministerul Transporturilor, ţinta criticilor lui Cîţu în ultima lună, are o execuţie bugetară de 73%

Premierul Florin Cîţu a publicat, vineri, execuţia bugetară după primele şase luni din an, iar potrivit datelor prezentate cel mai rău stă Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, cu 28%. La polul opus, cu 96% execuţie bugetară, sunt Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii.

"Transparenţă şi profesionalism. Execuţia bugetară faţă de program după 6 luni", a scris, vineri, pe Facebook, premierul. Acesta a ataşat şi un grafic care prezintă execuţia fiecărui minister.

Faţă de programul la şase luni, Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, se află la 28%, fiind cea mai mică valoare înregistrată de un minister. Ministerul Economiei condus de Claudiu Năsui de la USR Plus este pe penultimul loc, cu o execuţie de 46%. Cele două ministere au fost despărţite oficial prin hotârâre de guvern abia în luna martie, de aici provenind parţial execuţia deficitară. Motivul pentru care Ministerul Economiei a devenit funcţional abia la aproape 3 luni de la învestirea Guvernului a ţinut de neînţelegerile care au existat între PNL şi USR PLUS după despărţirea fostului minister al Economiei.

La polul opus, cu 96% execuţie bugetară, sunt Ministerul Justiţiei, condus de ministrul USR PLUS Stelian Ion şi Ministerul Muncii, condus de Raluca Turcan.

În repetate rânduri, premierul a cerut miniştrilor să prezinte public execuţia bugetară, în vederea pregătirii rectificării bugetare care ar trebui să fie aprobată săptămâna viitoare.

Pe totalul bugetului de stat, execuţia la 6 luni este de 84%, potrivit datelor publicate de premierul Cîţu. Ministerul Transporturilor, care a fost ţinta criticilor lui Cîţu în ultima lună, are o execuţie bugetară de 73%.

Reamintim că subiectul rectificării bugetare a stârnit nemulţumiri în Coaliţia de guvernare. Liderii USR şi UDMR sunt în continuare nemulţumiţi din cauza sumelor promise de premierul Florin Cîţu. În urmă cu câteva zile, la finalul şedinţei Coaliţiei, Florin Cîţu a anunţat că suma care va fi alocată suplimentar Ministerului Transporturilor este de aproximativ 620 de milioane de lei, comparativ cu cele 4 miliarde cerute de ministrul Cătălin Drulă. Totodată, nemulţumiri sunt şi din partea UDMR la bugetul Ministerului Dezvoltării, unde miza este foarte importantă şi ţine de direcţionarea banilor pentru PNDL, după cum scrie hotnews.ro.

Un alt subiect discutat la şedinţa Coaliţiei a fost bugetul Sănătăţii. Potrivit hotnews.ro, ministerul va primi 2 miliarde de lei la rectificare, plus alte 1,5 miliarde de lei, bani care vor merge către CNAS.

Execuţia bugetară la jumătatea anului s-a încheiat cu un deficit cash de 2,96% din PIB, adică 33,8 miliarde de lei. Deficitul prognozat prin rectificare la finalul anului ar urma să fie de 82,5 miliarde de lei, adică sume ce vor fi fost împrumutate în anul curent.

Cheltuielile bugetare au însumat la 6 luni 210,19 miliarde lei, în creştere cu 9,8% comparativ cu perioada similară din 2020, din care cheltuielile de personal ale administraţiei publice au însumat 55,71 miliarde lei, în creştere cu 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Per total, după primele şase luni, raportul dintre cheltuielile bugetare rigide reprezentate de salarii şi asistenţă socială faţă de veniturile ciclice provenite din venituri fiscale şi contribuţii de asigurări a scăzut la 87%, în primele şase luni, de la 94,3% în decembrie 2020.

Situaţia în Coaliţia de guvernare a devenit foarte tensionată pe fondul rectificării bugetare. Liderii USR PLUS, reuniţi joi în şedinţa Biroului Naţional, şi-a exprimat vehement nemulţumirea faţă de modul în care premierul Florin Cîţu tratează partidul, după cum au declarat pentru g4media.ro surse participante la şedinţă. Majoritatea liderilor USR PLUS au fost extrem de vehemenţi şi la şedinţă s-a discutat inclusiv înlocuirea lui Cîţu printr-o moţiune de cenzură, dar decizia a fost ca acest scenariu să fie temporizat pentru a nu interveni în acest fel în alegerile din PNL.

În schimb, USR PLUS a decis să respingă programul "Anghel Saligny" propus de Cîţu, un PNDL 3, care ar direcţiona 50 de miliarde de lei în următorii şase ani către baronii locali. Programul este unul extrem de important pentru premierul Cîţu din perspectiva luptei interne pentru putere în PNL.

O altă decizie luată joi de USR PLUS a fost să refuze orice nouă discuţie pe rectificarea bugetară, după ce premierul dăduse semnale că ar vrea să revină asupra înţelegerii la care s-a ajuns în coaliţie.

O sursă din partid a declarat pentru g4media.ro: "Toată lumea din partid e nemulţumită de cum îi tratează ca parteneri, de atacurile la miniştrii USR PLUS. La mulţi s-a umplut paharul, noi decontăm opoziţia PNL la orice reformă, la reformele din justiţie, decontăm intenţia lor de a face un nou PNDL. Noi am fost parteneri loiali. Oamenii din USR PLUS au conştientizat că Florin Cîţu depinde complet de noi ca premier. S-a discutat vehement despre ideea de a-l înlocui pe Cîţu, au fost inclusiv nemulţumiri faţă de Iohannis. Cîţu e văzut ca un perdant politic, iar asocierea cu el dăunează USR PLUS".

O altă sursă a declarat că "la moţiunea de cenzură anti-Cîţu aş vota cu două mâini".