BVB şi RASDAQ Cel mai mare rulaj din ultimele şase săptămâni

Bursa de la Bucureşti a închis sesiunea de vineri cu un avans de 1,65%, în linie cu bursele vest-europene, pe cel mai mare rulaj din ultimele şase săptămâni, de 74,38 milioane lei (16,6 milioane euro).

Lichiditatea pe segmentul acţiuni a fost de 6,5 ori peste valoarea transferurilor de joi, de 11,4 milioane lei (2,5 milioane euro).

Rulajul de vineri reprezintă cea mai mare valoare din 25 iulie şi a fost susţinut în proporţie de 33% de transferurile cu titlurile băncii austriece Erste Bank (EBS), în sumă de 24,62 milioane lei (5,5 milioane euro).

Titlurile băncii austriece au fost influenţate încă din primele minute de evoluţia de pe Bursa de la Viena, aceasta fiind piaţa principală a acţiunilor respective. Astfel, market makerii de la BVB au ridicat preţul încă de la deschidere pentru a-l aduce la un nivel apropiat celui de la Viena.

Avansul puternic al acţiunilor Erste a început încă de joi pe piaţa austriacă, după prezentarea planului anticriză de către Banca Centrală Europeană (BCE), astfel că la finalul sesiunii de vineri, de la Bucureşti, cotaţia de la Viena era de 17,67 euro, iar preţul de închidere de la BVB a fost de 78 lei (circa 17,4 euro).

"Fiind extrem de redusă, piaţa românească este inevitabil conectată la mişcările marilor pieţe europene, chiar şi în condiţiile în care capitalul străin are o prezenţă redusă la BVB. Sentimentul investitorilor de pe marile pieţe financiare este singurul element major care influenţează piaţa acţiunilor de la Bucureşti, fundamentele de ţară şi cele ale companiilor fiind secundare ca importanţă prin prisma impactului asupra cotaţiilor", a declarat şeful Departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR, Mihai Căruntu, citat de Mediafax.

Analistul BCR consideră că decizia BCE oferă confortul evitării unei panici pe termen scurt în legatură cu eventuala materializare a riscurilor de default, dar nu rezolvă problema de fond, şi anume că stocul de datorie nu se reduce şi că inevitabil va greva asupra creşterii economice pe termen mediu şi lung.

"Reducerea stocurilor de datorie guvernamentală afectează intensitatea activităţii economice şi va pune presiune pe profiturile companiilor din zona euro (dar şi SUA) în următorii ani, ceea ce ar trebui să îndemne la prudenţă investitorii faţă de ideea că acţiunile ar fi ieftine la actualele cotaţii. Pe de altă parte, opţiunile BCE de a sprijini anumite economii europene din postura de creditor de ultimă instaţă sunt mai limitate decât în cazul FED (...)", a afirmat Căruntu.

Întrebat dacă se aşteaptă la mişcări importante pe plan local în următoarea perioadă, el a afirmat că recenta emisiune de euroobligaţiuni a statului român a arătat că în pofida agitaţiei politice din ultimele luni, percepţia de risc de ţară nu s-a înrăutăţit.

"Poziţia de aşteptare adoptată de investitorii străini este principala cauză pentru care activele româ-neşti rămân evaluate la cotaţii care înseamnă discount-uri substanţiale faţă de active similare chiar din Europa Centrala şi de Est. Spre exemplu, Petrom se tranzacţionează la un discount de 50% faţă de compania-mamă OMV (prin raportare la rezervele de ţiţei şi gaze ale celor două companii), doar parţial acest discount fiind explicat de lichiditatea şi vizibilitatea redusă a BVB şi de riscul valutar. Indicaţia că randamentele actuale ale dividendelor pe 2012, de peste 7% pentru cele mai importante companii de la BVB (Petrom şi FP), sau între 10% şi 20% estimate pentru Transgaz şi SIF-uri, reprezintă un argument puternic că preţurile acţiunilor româneşti lichide ar fi interesante", a spus Căruntu.

Cu toate acestea însă, analistul BCR este de părere că o decizie de investiţie pe termen lung la BVB este strict conectată cu evaluările individuale ale investitorilor legate de absorbţia pe termen mediu a crizei datoriilor suverane. În acest context, profilul de risc de ţară al României ar trebui să se îmbunătăţească din 2013, odată cu creşterea predictibilităţii politicilor guvernamentale după trecerea anului electoral 2012, ceea ce ar trebui să susţină oricum o reducere a discounturilor de tranzacţionare faţă de active similare europene, a conchis Căruntu.

Al doilea rulaj din piaţă, de 10,21 milioane lei, a fost consemnat de acţiunile SIF Moldova (SIF2). Ultimul schimb s-a realizat la un preţ de 1,385 lei, în creştere cu 3,75% faţă de referinţă.

La finalul şedinţei, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în urcare cu 2,06%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 1,52% peste referinţă.

Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile Erste, a consemnat cel mai pronunţat avans, de 2,33%, susţinut de banca austriacă.

În acelaşi timp, acţiunile celor cinci SIF-uri şi titlurile Fondului Proprietatea au dus indicele BET-FI cu 1,97% peste nivelul de la finalul şedinţei precedente. Creşterea a fost determinată în principal de titlurile SIF Moldova, care au urcat cu 3,75%.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a crescut cu 2,21%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Acţiunile FP au consemnat al treilea rulaj din piaţă, de 8,88 milioane lei, iar titlurile au închis la un preţ de 0,532 lei, cu 0,47% peste nivelul de joi.

Jucătorii au fost activi şi pe piaţa Deal, unde au realizat un transfer special cu acţiunile BRD, în valoare de 8,24 milioane lei , şi două tranzacţii cu titlurile OMV Petrom (SNP), în sumă de 2,16 milioane lei.

Investitorii care au vizat acţiunile companiilor de pe piaţa Rasdaq au continuat să plaseze ordine de tranzacţionare pentru volume reduse, de 249.000 de lei.

La finalul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 0,8%, temperându-şi avansul de la deschidere, după ce informaţiile sub aşteptări privind piaţa muncii din SUA au alimentat speculaţiile că Rezerva Federală americană ar putea apela la o nouă rundă de stimulare a economiei prin politici monetare.