Reforma auditului adoptată la nivelul Uniunii Europene presupune principii şi reglementări noi, precum rotaţia firmei de audit şi restricţii mult mai severe privind prestarea anumitor servicii non-audit, toate entităţile de interes public din ţara noastră având obligaţia, începând cu iunie anul acest şi, într-o măsură extinsă, din anul 2017, să aibă un Comitet de Audit care veghează asupra consolidării independenţei, a atras atenţia Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).
Camera a organizat pe 10 noiembrie 2016 conferinţa ,,Impactul reformei europene în audit asupra profesiei de auditor financiar şi a mediului de afaceri din România''.
Potrivit unui comunicat de presă al CAFR, scopul evenimentului a fost prezentarea efectelor implementării noilor reguli europene, deja resimţite în ţara noastră şi gruparea în premieră în acelaşi cadru de discuţii a tuturor instituţiilor relevante în implementarea noilor reguli: CAFR, BNR, Ministerul Finanţelor Publice, ASF, Consiliul de Supraveghere în Interes Public a Profesiei Contabile (CSIPPC), ANAF, alături de profesioniştii din audit.
,,Uniunea Europeană a implementat şi implementează multiple directive subsumate unui singur obiectiv: creşterea transparenţei privind raportările financiare şi creşterea încrederii utilizatorilor informaţiilor. Toate aceste directive au în centru auditorul şi activitatea de audit", a afirmat Gabriel Radu - Preşedinte CAFR.
,,De aceea am simţit nevoia ca împreună cu tot ceea ce înseamnă instituţii ale statului implicate să venim catre beneficiarii serviciilor de audit, către public şi auditori şi să spunem clar, să arătăm schimbările care vizează noul raport de audit. Doar împreună putem construi mai multă încredere în piaţa financiara din Romania'', a mai spus Gabriel Radu.
Adelina Stoenescu, negociatorul desemnat de BNR la Comisia Europeană pe tema directivelor contabile şi a transpunerilor în legislaţia naţională, a precizat: ,,La nivelul Uniunii Europene s-a produs o schimbare de mentalitate, de atitudine, de acţiune şi de strategie, schimbări care au ca scop principal creşterea transparenţei pe toate palierele de reglementare''.
,,Este foarte clar că la nivel european creşte responsabilitatea auditorului financiar în ceea ce priveşte verificarea informaţiilor furnizate de către entităţi, a calităţii şi a cantităţii acestora. Responsabilitatea auditorilor devine atât în a informa managementul societăţii, atunci când se constată că există deficienţe majore, dar şi de a sesiza autoritatea de supraveghere, dacă constată o încălcare flagrantă a reglementărilor sau este periclitată funcţionarea viitoare a entităţii'', a mai spus Adelina Stoenescu.
Valentin Ionescu, director ASF a declarat că ,,ne dorim foarte mult să utilizăm într-un mod cât mai eficient detaliile şi recomandările pe care le găsim în raportul de audit''.
La dezbatere au participat Dragos Doroş, Preşedinte ANAF, Şerban Toader - Senior Partner KPMG, Ciprian Ladunca - CFO Metropolitan Life, Alexandra Lazăr - directorul Direcţiei Legislaţie din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi Gabriel Radu - Preşedinte CAFR.
,,Pentru că a administraţiile fiscale conlucrează tot mai mult între ele, transparenţa totală este şi în relaţia cu fiscul ultima tendinţă în România, în Europa şi în lume. Autorităţile fiscale, în sine, se automatizează şi se informatizează tot mai mult. Şi noi suntem într-un proces foarte consistent de cuplare a bazelor noastre de date cu celelalte baze de date. Dorim să avem informaţii cât mai comprehensive despre, în final, toate tranzacţiile din România", a declarat, în cadrul dezbaterii Dragoş Doroş, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
,,O administrare fiscală care ,«să supere cât mai puţin un contribuabil» este o administraţie fiscală care ştie totul despre acel contribuabil. Dacă acel contribuabil este cu risc minim, fiscul nu îl mai deranjează. Nu îl mai deranjăm dacă nu avem de ce", a precizat Dragoş Doroş.