Statul american California a înregistrat în acest an, marcat de căldură extremă şi secetă, cel mai secetos an din ultimul secol, iar experţii se tem că în următoarele 12 luni situaţia s-ar putea înrăutăţi, relatează DPA, citată de Agerpres.
Western Regional Climate Center (WRCC) a adunat cantităţile medii de precipitaţii raportate la fiecare dintre staţiile sale şi a calculat un total de 301 milimetri de precipitaţii sub formă ploaie şi zăpadă în 2021 în California. Cifra reprezintă jumătate din ceea ce experţii consideră că este valoarea medie a cantităţii de precipitaţii din California: aproximativ 598 de milimetri.
Centrul climatic calculează precipitaţiile realizând media dintre toate cantităţile de precipitaţii măsurate la sfârşitul perioadei cuprinse între 1 octombrie şi 30 septembrie.
Anul trecut a fost al doilea cel mai secetos înregistrat, potrivit datelor Departamentului pentru resurse de apă din California.
Ultima dată când statul a raportat cantităţi de precipitaţii sub formă de ploaie şi ninsoare atât de mici a fost în 1924.
Climatologii au comparat condiţiile de secetă din 2020 şi 2021 cu seceta din perioada 1976-1977. Cantităţile medii de precipitaţii din 1976-1977 au fost de 728 milimetri. În 2020-2021 au fost de 716 milimetri.
Un raport federal a evaluat pierderile economice la peste 1 miliard de dolari în urma secetei din 1976-1977, când au existat temeri potrivit cărora situaţia putea afecta alimentarea cu apă din tot statul.
Seceta actuală a readus în prim-plan aceste temeri, în condiţiile în care rezervele de apă au fost epuizate, iar în 50 dintre cele 58 de comitate din California a fost declarată secetă. Guvernatorul Gavin Newsom a făcut apel la californieni să reducă în mod voluntar consumul de apă cu 15%, iar autorităţile din acest stat iau în considerare restricţionarea accesului la apă în condiţiile în care seceta va continua în această iarnă.
Potrivit US Drought Monitor, o hartă actualizată săptămânal care prezintă condiţiile asociate secetei din SUA, peste 87% din California se confruntă cu secetă extremă sau excepţională, situaţia fiind deosebit de gravă în aproape jumătate din stat.
Mai puţine ploi au însemnat mai puţină apă, în special în zone precum râul Colorado, o sursă importantă de apă pentru regiunea California de Sud.
Lacul Mead din Nevada, lac de acumulare şi o sursă importantă de apă pentru Los Angeles şi regiunea de vest, a scăzut din 2000, iar perspectivele sunt sumbre, potrivit experţilor. Chiar dacă urmează un an cu precipitaţii, ''lacul Mead nu va fi nici măcar pe aproape să se umple din nou'', a declarat Daniel McEvoy, climatolog în cadrul WRCC.
Toate rezervoarele importante din California, cu excepţia a două, au un nivel de stocare sub medie. Lacul Oroville, al doilea cel mai mare rezervor din stat, este la un nivel record. Iar lacul Shasta, cel mai mare rezervor, este extrem de scăzut - deşi nu la fel de scăzut ca în 1977, după cum a precizat McEvoy.
Însă, spre deosebire de 1977, efectele secetei au fost agravate de schimbările climatice accelerate.
Temperaturile din ce în ce mai ridicate au condus la evaporarea precipitaţiilor şi la topirea zăpezii mult mai repede decât în anii precedenţi, potrivit unui studiu recent realizat de Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA).
California a înregistrat în acest an cea mai fierbinte vară, iar arşiţa a pârjolit întreg peisajul.
Fenomenul La Nina, care aduce de obicei ierni uscate în California şi în regiunile de sud-vest, a început să se formeze în Oceanul Pacific, a anunţat NOAA joi.
Climatologii NOAA prognozează că seceta actuală va dura până în 2022, poate chiar mai mult. Şi, chiar dacă statul California va avea parte şi de vreme ploioasă, experţii estimează că va fi nevoie de o schimbare radicală din punct de vedere meteorologic pentru ca situaţia să revină la normal.
Jeanine Jones, manager în cadrul Departamentului pentru Resurse de Apă, a declarat că statul va avea nevoie de aproximativ 140% din cantităţile medii de precipitaţii pentru îmbunătăţirea parametrilor la nivelul pânzei freatice.
California de Sud prezintă cea mai mare variabilitate anuală la nivelul precipitaţiilor de pe teritoriul Statelor Unite, ceea ce înseamnă că în orice an situaţia s-ar putea schimba radical. ''Pe măsură ce oamenii de ştiinţă se gândesc la efectele pe termen lung ale schimbărilor climatice, una dintre posibilităţi este ca această variabilitate să fie accentuată'', a spus Jones. Sau, după cum a precizat ea, extremele să devină ''mai extreme''.