CAMPANIE ELECTORALA "Sistemul bancar este gripat, bursa trebuie să preia finanţarea economiei"

Reporter: Stimate domnule Florin Cîţu, care sunt ideile principale ale programului electoral al PNL?

Florin Cîţu: Este foarte simplu. Ne propunem să facem o administrare eficientă şi inteligentă a economiei. Aici vrem să ajungem. Până acum, s-a făcut o distribuire a sărăciei şi nu cred că acest lucru a fost întâmplător. A fost voit.

Noi am identificat trei piloni principali, pentru administrarea eficientă şi inteligentă a economiei - o fiscalitate prietenoasă, reforma companiilor de stat şi un pachet decent de suport social, pentru cei care au cu adevărat nevoie. Acum, există o corelaţie foarte mare între gradul de sărăcie foarte mare, în judeţele în care este PSD-ul la putere - peste 34% -, şi proporţia foarte mare de dosare de asistenţă socială, în care, de fapt, nu există nevoia de asistenţă socială. Este un fel de mită, un nou procedeu de a corupe. Noi vrem să schimbăm acest lucru şi să facem un pachet de asistenţă socială pentru cei care au nevoie, nu să irosim bani.

Reporter: Pe partea de fiscalitate, scăderile de taxe promovate de PSD sunt foarte vizibile în spaţiul public.

Florin Cîţu: Este, totuşi, o diferenţă între ce prezentăm noi şi ce prezintă PSD. Cred că este mai important cine explică măsurile: Eu, un economist, versus un faraon din Teleorman.

De exemplu, nimeni nu vede că, în programul PSD, relaxarea fiscală începe din 2018. Noi o începem chiar din 2017, imediat după preluarea guvernării.

În al doilea rând, mie îmi este foarte greu să cred pe cineva care, în 2014, a mărit 30 de taxe şi a adus cinci taxe noi, şi vine, acum, şi ne povesteşte despre relaxare fiscală. Eu aş fi foarte precaut, pentru că PSD scoate aceleaşi taxe pe care le-a crescut acum doi ani. Lucrul acesta poate fi făcut la nesfârşit.

Revenind la programul PNL, cota unică pe care o propunem este cel mai simplu mod de a fiscaliza o economie cum este a noastră - coruptă, săracă şi birocratică. Atunci când ai un sistem de taxe care conţine discriminări între cei mai înstăriţi şi cei mai săraci - un sistem progresiv de taxare -, permiţi birocraţie, corupţie. În plus, dezavantajezi pe unul faţă de altul.

Unul care câştigă o anumită sumă şi e taxat cu 20%, iar cel de sub el câştigă mai puţin, dar e taxat cu 0, poate vorbi cu angajatorul să îi dea legal suma taxată cu 0 şi restul la negru. Acest sistem pe care îl propune PSD este menit să păstreze controlul. PSD îi menţine pe oameni săraci. În acelaşi timp, menţine birocraţia, un aparat public foarte stufos, şi corupţia. Cota unică elimină asta dintr-o dată şi toţi suntem impozitaţi egal.

Reporter: Ce cotă propune PNL?

Florin Cîţu: PNL propune o cotă unică de 16% pentru tot: impozit pe venit 16%, impozit pe profit 16%, contribuţii pentru angajat 16%, pentru angajator 16%. La angajator, este reducerea mare. Pentru un salariu mediu de 2.681 de lei, care reprezintă un cost pentru angajator de 3.298 de lei, înseamnă o reducere de 200 de lei.

Pentru angajat, contribuţiile scad de la 16,5%, la 16%, dar pentru angajator, de la 23%, la 16%.

În plus, propunem reducerea TVA la 16%.

Reporter: Ce se întâmplă cu impozitul la dividende?

Florin Cîţu: Tot ce s-a câştigat până acum de către sectorul privat - impozit pe dividend de 5%, impozit pe profitul reinvestit 0, rămâne. Ar fi o tâmpenie să creştem aceste taxe.

Dacă reuşim să mărim gradul de colectare a impozitului pe profit, de la 20%, care este foarte jos acum, până la 40% cel puţin, vreau neapărat să reducem şi impozitul pe profit, de la 16%, la 10%. Bulgaria are o cotă a impozitului pe profit de 10%, Ungaria - 9%. Noi cu aceste ţări suntem în competiţie pentru capital.

Reporter: Sunt sustenabile aceste măsuri pentru buget?

Florin Cîţu: Mă amuză când văd că sectorul privat se îngrijorează foarte mult de ce se întâmplă cu bugetul statului.

Reporter: Poate oamenii de afaceri se tem că vor creşte, pe viitor, taxele, dacă nu sunt suficienţi bani la buget.

Florin Cîţu: Exact, aici este cheia. Cât de credibilă este măsura? Credibilitatea este dată, nu de program, ci de mesager. Eu mă pun în spatele mesajului PNL. În spatele PSD, se pune Dragnea - un om care a administrat Teleorman 14 ani de zile. Mi se pare că glumim.

În al doilea rând, dacă vă uitaţi la cum se propagă efectele în economie, veţi vedea că, la PNL, deficitul scade imediat de anul viitor. Deficitul bugetar scade la 2,4%, în 2017, şi ajunge la 1,3%, în 2020.

Reporter: Pentru că speraţi într-o colectare mai bună?

Florin Cîţu: Nu sperăm, ci vom face o colectare mai bună. În 2005, impozitul pe profit era 2,9% din PIB, acum suntem la 1,9%. Proiectul legislativ promovat de PNL, care transpune directiva europeană privind impozitarea profiturilor în ţara în care sunt realizate, atinge două lucruri interesante. Ştim foarte bine că, dacă există o portiţă în lege, ea va fi abuzată. La nivelul Uniunii Europene, s-a decis să nu se mai abuzeze de transferul de cheltuieli dintr-o jurisdicţie în alta. Această directivă nu spune că nu poţi să deduci toate cheltuielile dintr-o jurisdicţie, ci spune că ai o limită. Această directivă pune pe picior de competiţie companiile care nu au acces la o altă juridicţie fiscală. Punem companiile din spaţiul românesc în competiţie, să nu mai fie unii avantajaţi faţă de ceilalţi.

Calculele ne arată că, dacă creşte gradul de colectare a impozitului pe profit doar de la 20%, la 40%, putem să aducem 14 miliarde de lei în plus la buget. Deficitul nostru este de vreo 20 de miliarde de lei. Cred că reducerea TVA la 16% poate să ne aducă o creştere a gradului de colectare de la 60%, către 80%. Aceste propuneri trebuie cuplate şi cu câteva măsuri la ANAF. Nu poţi să elimini evaziunea, doar prin reducerea TVA. Există o parte de evaziune care se poate elimina, nu prin control, ci prin informatizare. Dacă impui, pentru companii, plata doar cu cardul şi atât, nu o să mai existe cash pentru companii şi, atunci, imediat scoţi la suprafaţă toate afacerile ciudate. În acelaşi timp, trebuie eliminat pragul de transfer la cash pentru persoane fizice. Acestea pot să facă ce vor ele cu cash-ul.

Reporter: La informatizare, exemplele pe care le avem nu sunt foarte reuşite. Avem probleme la cardul de sănătate, la permisele auto...

Florin Cîţu: Asta arată că nu s-a vrut, de fapt, informatizare, ci numai să se facă nişte contracte. Este imposibil, în anul 2016, când ai acces online de la cea mai micuţă bancă din lume, să nu poţi să faci o unificare a bazelor de date în sistemul public.

România este, în acest moment, cea mai săracă din Europa. Ok, suntem peste Bulgaria cu câteva sute de euro, la PIB per capita. Suntem vai de capul nostru. Ei colectează 50% la impozitul pe profit şi au impozitul de 10%. Noi colectăm 20%.

Nu putem să rămânem aici. Dacă vrem să mergem înainte, trebuie să luăm nişte măsuri puternice. Nu sunt complicate.

Nu cred că informatizarea este o problemă. Astăzi, cu un simplu telefon, poţi să faci tot ce vrei tu.

Noi suntem chiar de râsul lumii şi nu concep că nu putem să facem această informatizare.

Reacţia, după 2008, a fost să "strângem" toate pieţele. Nu poţi să mergi înainte cu economia dacă nu eliberezi aceste pieţe. Chiar dacă vor străinii să îţi trimită 10 miliarde de euro, mâine, pieţele nu pot să preia şocul, dacă sunt mici, şi apare volatilitatea.

Este clar că piaţa de capital trebuie să aibă iniţiativa finanţării economiei, pentru că sistemul bancar este gripat.

Aici ajungem la reforma companiilor de stat, pentru că avem nevoie de efectul de catalizare pe care îl au companiile de stat mari, profitabile.

Reporter: Cum vedeţi reforma companiilor de stat?

Florin Cîţu: Foarte pragmatic şi simplu. Am încercat, în ultimii 26 de ani, două metode. Prima - manageri puşi de stat, politicieni, care au făcut vraişte. A venit, apoi, soluţia implementată împreună cu FMI - de management privat la stat, care iarăşi a dat chix. Doar că managerii privaţi au fost mult mai bine plătiţi.

Este clar că, undeva, ceva nu e în regulă. Am identificat o problemă - faptul că statul nu a venit niciodată cu principii clare. Statul şi-a păstrat influenţa politică asupra companiilor şi nu poţi să faci aşa. Ştiu că, acum, Guvernul Cioloş încearcă noi măsuri privind managementul privat. Eu sunt destul de sceptic, rezultatul va fi acelaşi. Dacă nu vii cu un set clar de principii, de reguli, de la care să nu te abaţi, fără influenţa statului, degeaba.

La fel este şi cu formularul 088 (pentru înregistrarea în scopuri de TVA). Dacă ajungem la guvernare, primul lucru pe care vrem să îl facem este să eliminăm acel formular. Am văzut că Guvernul actual a venit cu a treia schimbare a formularului. Este o prostie! A mers prost din prima, aşa că trebuie eliminat.

Revin la companiile de stat. Avem două categorii - cele aflate pe pierderi şi cele profitabile.

Este clar că, pe cele pe pierderi nu trebuie să le administreze statul. După 26 de ani, e cazul să le laşi şi să nu te mai chinui!

Companiile profitabile trebuie să le administrăm aşa cum am zis, după un set de principii clare. Pe multe dintre ele trebuie să le listăm. Şi nu în pachete de 10-15%. Trebuie să privatizăm peste 50%. Dar asta în doi paşi - primul pas, ne asigurăm că administrarea este cu adevărat privată, şi apoi le listăm. Cred că promovarea pieţei de capital la statutul de piaţă emergentă este foarte importantă.

Reporter: De exemplu, cum vedeţi listarea Hidroelectrica? Aceasta era propusă pentru listare imediat după ieşirea din insolvenţă. Dar unii analişti au susţinut că, pentru ca statul să obţină un preţ bun de la investitori, ar trebui lăsată o perioadă de graţie pentru a vedea cum performează compania în afara insolvenţei.

Florin Cîţu: Exact. Ne asigurăm că avem un management profesionist, cum am spus, şi apoi o listăm. Dar la alte companii, putem să venim cu pachete suplimentare pe bursă, mai repede. De exemplu, Transgaz.

Ideea este ca pachetele să fie substanţiale. Nu poţi să listezi mărunţişuri. Acţiunile acestea trebuie făcute cu curaj. Listarea unor companii la bursă, cu jumătăţi de măsură, nu duce la nimic bun.

Reporter: Ultimele listări s-au făcut şi la Londra.

Florin Cîţu: Nu sunt de acord. Londra nu are nevoie de aceste societăţi. Să fim serioşi! Ce caută o firmă românească la Londra, în afară de faptul că vrei să te duci acolo să te afişezi, ca ministru de finanţe? Trebuie să înţelegi că nu ajuţi piaţa de capital românească, ci creezi o piaţă de finanţare pentru viitor, pentru că ai nevoie să finanţezi economia, peste generaţii.

Reporter: La nivel european, se preconizează crearea uniunii pieţelor de capital, pentru 2019.

Florin Cîţu: Asta este o idee a UE. Ce vor să facă? Un New York Stock Exchange. Atunci, centrul trebuie să fie la Londra, dar tocmai am avut votul Brexit. Nu este fezabil. Eu zic că noi ar trebui să fim în competiţie cu Polonia.

Reporter: Ce alte proiecte vă propuneţi?

Florin Cîţu: La nivel de proiecte mari, am un proiect la care ţin foarte mult - aş vrea ca românii să poată să studieze, să muncească şi să viziteze liber Statele Unite şi Canada. Deci, să avem un parteneriat cu America. În momentul în care America te acceptă în condiţiile acestea - de studiu, vizită, muncă -, la fel ca pe ceilalţi europeni, înseamnă că ai rezolvat, dintr-o dată, problemele cu politica, cu justiţia, cu infrastructura, cu drepturile individuale ale cetăţenilor. Acesta este proiectul meu.

Reporter: Pare foarte departe.

Florin Cîţu: Nu este. SUA este partenerul nostru strategic. Mă bazez, în acest proiect, că 99% dintre români vor asta. În momentul când ai ajuns la acest nivel cu America, şi ei te recunosc, ai reuşit.

Pentru mine, asta e ţinta. Nu poţi să faci asta dacă nu ai susţinere socială.

În momentul acela, ai rezolvat problema cu infrastructura - Ford poate să îşi transporte produsele liber, cu economia - este o economie liberă, firmele intră şi ies liber, am rezolvat problema cu justiţia, cu corupţia. În momentul acela, ei te recunosc, nu contează că preşedinte este Donald Trump sau succesorul său. Noi suntem cea mai săracă ţară din UE şi trebuie să ne uităm la noi, nu la Trump sau la Brexit.

Reporter: Cum vedeţi relaţia cu Rusia?

Florin Cîţu: Este clar că eu sunt pro-Vest. Aveam 18 ani la Revoluţie şi am simţit comunismul prin toţi porii. Cu Rusia trebuie să avem un parteneriat normal, de respect reciproc, şi atât. Dacă putem avea şi un parteneriat comercial ar fi foarte bine. Cu Rusia, s-a văzut din relaţia cu Germania, că nu e bine să depinzi foarte mult de resursele lor, că nu sunt un partener onest tot timpul. Te vor taxa când au nevoie. Este bine să ai şi resurse alternative. Americanii au înţeles acest lucru foarte bine după criza petrolului, din anii 80. Atunci au început să îşi caute resurse alternative, şi astăzi nu mai au nevoie.

Reporter: Cum caracterizaţi clasa politică?

Florin Cîţu: Am două săptămâni de campanie electorală şi sunt cam nervos. În toate emisiunile în care mă duc, mă "călăresc" cei de la PSD... Spun că suntem hipsteri, corporatişti... este adevărat că eu vin din zona aceasta corporativă. PSD-ul înfierează cetăţenii, este multă ură şi patimă. Zici că eşti în anii 47. Mă aştept să mă ridice în picioare şi să îmi spună "Tovarăşul Cîţu...!" Au un foarte mare talent să divizeze societatea în două - pensionari şi bugetari, pe de o parte, şi, pe de altă parte, multinaţionalele, tinerii. Cuvântul "tehnocrat" a ajuns să aibă sens peiorativ.

Reporter: Dar dumneavoastră cum vi s-a părut prestaţia Guvernului tehnocrat?

Florin Cîţu: Au avut multă ambiţie, au reuşit foarte puţin. Dar ambiţiile lor rămân şi o parte dintre ele le vom prelua noi. Pe de o parte, îi înţeleg, pe de altă parte, nu îi înţeleg. Puteau să facă mai multe în anumite aspecte. Ei vor trebui să răspundă pentru guvernarea aceasta. La nivel macro, avem o rată a şomajului mai mică cu 1% decât anul trecut, avem o economie care creşte mai rapid decât anul trecut, avem deflaţie în continuare. Deci nu au distrus economia. Dacă suntem foarte oneşti, normal că nu au reuşit să facă foarte mult pe partea de debirocratizare, unde puteau să reuşească ceva. Aici ei trebuie să răspundă. În acelaşi timp, nu cred că este corect să distrugem cuvântul "tehnocrat". Putem să spunem "specialist". De exemplu, eu mă consider un specialist, care a intrat în politică, nu un politician.

Reporter: Ce v-a făcut să intraţi în politică?

Florin Cîţu: De ani de zile, eu tot critic şi BNR, şi politica economică şi nu am reuşit să schimb foarte multe - foarte puţin la BNR şi din politica economică nimic.

Am văzut propunerea să candidez ca pe o oportunitate să încerc să fac ceva. Am încercat să împing viziunea mea. Proiectul meu referitor la parteneriatul cu Statele Unite mi se pare foarte important şi asta voi încerca în acest mandat. Nu ştiu dacă vor mai fi şi altele. Dacă îmi reuşeşte proiectul, pot să merg liniştit la pensie.

Pe lângă acesta, este clar că trebuie să facem ceva pentru piaţa de capital.

Reporter: Tocmai pentru că aţi fost foarte critic la adresa BNR, vedeţi o schimbare la conducerea acestei instituţii şi a Autorităţii de Supraveghere Financiară, după alegeri?

Florin Cîţu: Aceste lucruri nu cred că depind de mine. Dar eu am tot spus că este nevoie de profesionişti la BNR. Este adevărat că acolo sunt numiri politice. Dar şi acestea pot fi triate în comisii de specialişti. Nu putem să facem ca în 2014, când cei din conducere au fost anunţaţi de pe o zi pe alta - oameni care nu au avut niciodată în viaţa lor treabă cu sistemul bancar. Evident că trebuie specialişti la Banca Naţională. Nu trimitem oamenii să se pregătească la BNR.

La fel este şi la ASF. Sunt oameni acolo care nu au cumpărat şi vândut o acţiune în viaţa lor sau n-au avut treabă cu asigurările.

Reporter: Aţi spus că băncile sunt gripate. Ce tratament le-aţi aplica?

Florin Cîţu: Ele, săracele, nu au avut un moment de respiro. Imediat după 2008, foarte multe dintre riscuri au fost în bilanţurile băncilor. Cum au ajuns acolo nu mai contează. Băncile nu au avut timp să rezolve problema, pentru că economia a depins de finanţarea din sistemul bancar. De aceea, avem nevoie de piaţă de capital. Trebuie cumva să iei presiunea de pe bănci şi să le laşi să se restructureze. În momentul acesta, este clar că nu mai pot să ducă economia României. Băncile nu pot să vină şi să spună că nu pot să finanţeze economia, că deja sunt cocoşate. Dar dacă vă uitaţi la ce se întâmplă cu finanţarea, majoritatea sunt credite Prima Casă. Ideea este că au o problemă. Ajutând piaţa de capital, ajuţi şi băncile, şi sistemul de pensii, şi asigurările.

Reporter: Ministrul Finanţelor a anunţat că se gândeşte la o suplimentare a programului Prima Casă, deşi toată lumea spune că dobânzile vor creşte, iar asta ar putea duce la o nouă bulă a creditelor neperformante.

Florin Cîţu: Ideea este că programul Prima Casă trebuie elaborat corect, mai ales procesul de evaluare a creditelor. În acest moment, nici la contragarantare şi nici la garantare - fondurile care preiau riscul pentru stat, nu există specialişti care să se uite pe dosarele de credit. Evaluarea riscului o face banca. Aici trebuie să facem nişte schimbări.

În legea actuală, garanţiile Prima Casă nu se văd în datoria publică. Dar când creditele devin neperformante, executările se reflectă asupra bugetului imediat. De aceea, riscul este enorm.

Reporter: Pentru IMM-uri, ce măsuri propuneţi, pentru că, la rectificare, foarte multe fonduri de la programele pentru IMM-uri au fost redistribuite pentru că nu au fost folosite.

Florin Cîţu: Pentru IMM-uri, problema cea mai mare este de finanţare. Sunt companii care nu au acces la bănci. Nu ştiu dacă este neapărat nevoie de facilităţi de la stat .

Putem însă să facem foarte clare pentru manageri sursele de finanţare, programele de la BERD, de exemplu.

La noi, nu există foarte mulţi "business angels", deşi avem o lege în acest sens. Ideea este de spirit, nu de lege. La noi, investiţia trebuie să fie sigură. Investitorii nu îşi asumă riscul şi asta vine din faptul că, în România, eşti pus la zid când dai faliment sau când greşeşti.

Eu cred că cel mai bine înveţi din greşeli. Eu am încredere în oamenii care încearcă de 10 ori şi poate ratează. În România, vreau să văd funcţională instituţia falimentului. Trebuie să poţi să dai faliment şi trebuie să poţi să o iei de la capăt. Atâta timp cât oamenii nu ştiu că poţi să dai faliment, este clar că s-a terminat cu capitalismul şi cu antreprenoriatul.