Patriotismul declarat de reprezentanţii tuturor guvernelor din ultimii 30 de ani nu i-a împiedicat să adopte politici economice dezastruoase, care au "golit" până şi speranţa din România.
Din acest punct de vedere, o nouă culme a fost atinsă de guvernele impuse de Liviu Dragnea de la alegerile din 2016, conform unor date recente de la BIS (Bank for International Settlements).
Odată cu publicarea ultimului său raport trimestrial, BIS a actualizat şi bazele de date ale indicatorilor financiari, iar unul dintre aceştia, expunerea consolidată a băncilor străine faţă de contrapartidele dintr-o ţară, ridică mari semne de întrebare în ceea ce priveşte perspectivele României pe termen mediu.
Conform datelor din T1 2018 de la BIS, expunerea totală a băncilor străine faţă de contrapartidele din România şi-a accentuat creşterea în ultima perioadă (vezi graficul 1).
Nivelul maxim al expunerii, echivalentul a circa 124 de miliarde de dolari, a fost atins înainte de intrarea în faza acută a crizei financiare internaţionale, în T2 2008, iar nivelul expunerii din T1 2018 a fost de circa 88,9 miliarde de dolari.
După cum se observă pe grafic, expunerile faţă de bănci au continuat să scadă, în timp ce expunerile faţă de sectorul nebancar privat sunt foarte aproape de media ultimilor trei ani.
Care este, atunci, "sursa" creşterii? Aceasta se află în "curtea" autorităţilor statului, care au împrumutat masiv pentru îndeplinirea promisiunilor din ultima campanie electorală, în ciuda unei creşteri economice invidiate în Europa (vezi graficul 2).
Perioada de opt trimestre care s-a încheiat cu T1 2018 a înregistrat o creştere a expunerii băncilor străine faţă de sectorul oficial din România cu 36,7%, până la echivalentul a 34,475 miliarde de dolari. În valoare absolută, creşterea a fost de circa 9,25 miliarde de dolari.
În anii de recesiune 2009 şi 2010, aceleaşi expuneri au crescut cu aproape 30%, respectiv 5,1 miliarde de dolari.
Adevărata dimensiune a destabilizării financiare a statului de către guvernele coaliţiei PSD-ALDE este relevată de evoluţia trimestrială a expunerilor (vezi graficul 3).
După o scădere de 500 de milioane de dolari în T1 2017, expunerile băncilor străine faţă de sectorul oficial din România au crescut cu 5,3 miliarde în T2 2017, iar în ultimul trimestru din 2017 şi primul trimestru din 2018 avansul cumulat a fost de aproape 6 miliarde de dolari. Aşadar, creşterea expunerilor băncilor străine faţă de statul român cu 9,25 de miliarde de dolari din ultimele 8 trimestre este rezultatul unui avans de 10,38 miliarde în intervalul T1 2017 - T1 2018 şi a unei scăderi de 1,12 miliarde în cele patru trimestre anterioare.
Cum se explică acest "apetit" pentru împrumuturi al statului, dacă performanţa economiei este aşa de bună, iar perspectivele sunt deosebit de "luminoase"? Întrebarea este, desigur, retorică.
Datele de la BIS mai arată încă o evoluţie interesantă. Din punct de vedere al monedei în care sunt exprimate, expunerile în valută ale băncilor străine faţă de România au coborât pentru prima dată sub nivelul celor exprimate în lei în T4 2016, iar expunerile în lei au depăşit echivalentul a 50 de miliarde de dolari în T1 2018 (vezi graficul 4).
Tot datele de la BIS mai arată că, din punct de vedere al "domiciliului" băncilor străine, cele mai mari expuneri faţă de România le au băncile din Austria, cu aproape 31 de miliarde de dolari, urmate de cele din Franţa (15,7 miliarde USD), Grecia (11,5 miliarde USD) şi Olanda (9,07 miliarde USD).
Dinamica expunerilor în lei ale băncilor străine explică şi acţiunile, sau mai bine zis inacţiunile, de politică monetară ale BNR. Stoparea majorării dobânzii de politică monetară, coroborată cu înmulţirea operaţiunilor repo, arată că instituţia monetară a României s-a "pliat", de voie sau de nevoie, după interesele vremelnice ale guvernului, dar şi ale marilor bănci internaţionale, care ar fi puternic afectate de majorarea costurilor de finanţare.
Numărul şi volumul operaţiunilor repo ale Băncii Naţionale vor creşte, probabil, în perioada următoare, în condiţiile în care vor ajunge la scadenţă, în noiembrie 2018, obligaţiuni guvernamentale cu o valoare cumulată de 8,08 miliarde de lei, conform datelor de la Ministerul Finanţelor Publice.
În contextul restrângerii lichidităţii globale, pe fondul programului de normalizare a condiţiilor monetare derulat de Federal Reserve, dar şi a pregătirii pieţelor de către BCE pentru majorarea dobânzii în zona euro, "patrioţii" care conduc ţara se vor trezi, curând, însă prea târziu, că laţul întins de băncile străine se strânge tot mai tare.
Dar pentru ei nu contează, deoarece nu au, în niciun fel, pielea în joc. Numai cetăţenii de rând vor plăti, din nou, pentru că "majoritatea" alegătorilor a crezut în promisiunile "patrioţilor".