CARMEN SANDA, RVA, DESPRE FALIMENTUL "BĂCĂNIILOR" LUI PATRICIU "Peste 95% din creanţele garantate nu pot fi recuperate din averea Mic.ro"

Dinu Patriciu şi-a propus, cu aproape patru ani în urmă, să distrugă hypermarketurile, deschizând mici magazinaşe de bloc - "băcănii", aşa cum le spunea el - şi trimiţând prin cartiere magazine mobile, care practicau preţuri mult mai mari decât "buticurile" de la colţul străzii.

Afacerea cu "magazine de proximitate" a început să scârţâie la aproximativ un an de la fastuoasa inaugurare, "băcăniile" lui Patriciu rămânând fără marfă, iar magazinele mobile începând să fie retrase de pe piaţă.

Afacerea Mic.ro, care a intrat în faliment în 2012, după o încercare eşuată de reorganizare, a lăsat în urma sa datorii de 180 de milioane de euro, după cum ne-a spus Carmen Sanda, practician în insolvenţă în cadrul RVA Insolvency Specialists, care se ocupă de falimentul societăţii.

Potrivit domniei sale, cel mult 5% din creanţele garantate vor fi recuperate, din "averea debitoarei" neputând fi achitat restul de peste 95% din datoriile pentru care omul de afaceri a garantat cu diverse bunuri pe care le avea în proprietate.

Carmen Sanda ne-a explicat: "Din cele 711 magazine Mic.ro, circa 70% sunt puse garanţii la bănci, în jur de 199 neputând fi recuperate de la proprietarii spaţiilor închiriate, iar când spun magazine mă refer doar la bunuri mobile - frigidere, rafturi etc. - pentru că societatea nu a avut în proprietate niciun imobil. O parte din bunurile constituite garanţii au fost vândute, dar estimăm că ele reprezintă cel mult 5% din creanţele garantate. Restul garanţiilor sunt bunuri care nu aparţin societăţii şi de care noi nu ne ocupăm.

Cert este că din averea debitoarei, mai mult de 95% din creanţele garantate nu pot fi recuperate".

Potrivit domniei sale, creanţele garantate, în valoarea de 19 milioane de lei, revin, în principal, Raiffeisen Bank, BCR şi UniCredit Ţiriac, Mic.ro având şi datorii negarantate către bănci.

Conform tabelului definitiv consolildat, BCR are creanţe negarantate în valoare de 69 de milioane de lei, iar Raiffeisen are 43 milioane lei -creanţe negarantate şi 6,4 milioane lei - creanţe constituite după deschiderea procedurii de faliment.

Carmen Sanda ne-a precizat că UniCredit Ţiriac Bank a cesionat către Mercurvest Limited, înregistrată în Cipru, cele 12 milioane de lei - creanţe garantate şi, respectiv, 71,69 milioane lei - creanţe negarantate.

Alţi creditori ai Mic.ro sunt salariaţii, bugetul de stat şi unele bugete locale, precum şi firme private, potrivit doamnei Sanda.

Domnia sa ne-a mai spus: "Au fost soluţionate contestaţiile la tabelele creditorilor, una singură a rămas în pronunţare şi s-a amânat pronunţarea două săptămâni, până pe 26 iunie. S-au recuperat integral, până la acest moment, drepturile salariale mai mici de trei salarii medii pe economie (salarii mici plus concedii de odihnă neefectuate) - o parte din acestea fiind recuperate din fondul de garantare -, concediile medicale, garanţiile gestionare ale salariaţilor şi ale celor ce au avut contracte de asociere, respectiv echivalentul a aproximativ 3,5 milioane de euro. La termenul din data de 12 iunie s-a depus tabelul definitiv consolidat, urmând ca, începând cu data de 1 iulie, să se achite toate restanţele salariale - echivalentul a aproximativ 550.000 de euro. Un număr de peste 5.000 de salariaţi şi cele peste 90 de persoane care au intrat ca asociaţi în afacere îşi recuperează integral drepturile salariale, respectiv sumele cu care au garantat intrarea în afacere".

Carmen Sanda ne-a precizat că din cele 96 de persoane care au încheiat contracte de asociere, 92 şi-au recuperat suma de 7.000 de euro cu care au intrat în afacere - garanţia gestionară -, din vânzarea micromobilelor, însă nu şi contravaloarea facturilor emise pe ultimele două luni.

"Mai sunt patru asociaţi care nu şi-au recuperat suma de 7.000 de euro, întrucât nu au predat situaţiile privind mijloacele fixe aferente spaţiilor pe care le-au gestionat. Suma de 28.000 de euro se află în cont şi urmează să fie achitată după ce va fi clarificată situaţia bunurilor", ne-a declarat reprezentantul RVA.

Domnia sa nu poate estima un termen de finalizare a procedurii de faliment, fiind încă litigii pe rol legate de bunurile debitoarei. Următorul termen acordat de Instanţă în dosarul de fond este 4 decembrie 2014, după cum ne-a precizat doamna Sanda.

Potrivit bilanţului de închidere al operatorului judiciar, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, Mic.ro a înregistrat pierderi, anul trecut, din vânzările de bunuri, de 52,6 milioane de lei, figurând cu datorii de 613,4 milioane de lei.

La începutul anului 2012, reprezentanţii Coface România afirmau că Mic.ro s-a dezvoltat din banii creditorilor şi ai furnizorilor. Ei apreciau că bilanţul Mic.ro nu recomandă acordarea de credite comerciale.

Cu toate acestea, lanţurile de magazine deţinute de Dinu Patriciu au obţinut împrumuturi de la mai multe bănci.

BCR a acordat, în septembrie 2010, o facilitate de credit de 13,2 milioane de euro societăţii Mercadia Holland, prin care Dinu Patriciu deţinea magazinele Mic.ro Retail şi Minimax Discount, după cum scria Mediafax, la vremea respectivă. Alte bănci care au creditat "magazinele de cartier" ale lui Dinu Patriciu au fost UniCredit Ţiriac Bank, Raiffeisen Bank şi BRD. UniCredit Ţiriac Bank a acordat, în decembrie 2010, un credit de nouă milioane de euro şi unul de 10 milioane de euro pentru Mic.ro Retail şi Minimax Discount. BRD a împrumutat, în mai 2011, cu cinci milioane de euro Mic.ro Retail, iar în august 2011, Mic.ro Retail şi Minimax Discount au garantat cu bunurile aflate pe stoc creanţe de 10 milioane de euro la Raiffeisen Bank, plus dobânzi.

Dinu Patriciu deţinea, în septembrie 2011, un număr de 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile. Omul de afaceri anunţa, la acea vreme, că planurile de dezvoltare prevăd un număr de 2.000 de unităţi Mic.ro fixe şi 750 Mic.ro mobile, până la finele lui 2012: "Încercăm să dezvoltăm nişte prăvălii tradiţionale, cu băcani şi ucenici, un mic spaţiu care devine centrul unei comunităţi. Ideea este să amplasăm un astfel de magazin din 800 în 800 de metri în mediul urban, şi în Bucureşti ne aflăm deja la circa un sfert din idee".

La data deschiderii acestei afaceri, Dinu Patriciu susţinea că fiecare 100 de magazine reprezintă o cifră de afaceri de aproximativ 136 milioane de euro: "Toate merg către maturizare. După 100 de magazine deschise suntem chiar înaintea business-planului".

În cadrul reţelei Mic.ro, omul de afaceri a dezvoltat un program prin care managerii unei unităţi "devin asociaţi". Aceştia au fost, iniţial, şcoliţi, contra unei sume de 400 de euro, după care au depus o garanţie de 7.000 de euro, au încheiat un contract de parteneriat cu acţionarii Mic.ro şi au primit un magazin mobilat, echipat şi aprovizionat, pe care să-l conducă, făcând şi comenzile, în funcţie de vânzări. Suma lunară promisă de magnatul Patriciu pentru fiecare asociat se ridica la 2.500 de euro şi o cotă parte din vânzări, bani din care să-şi plătească salariile celor trei angajaţi ai magazinului respectiv.

Managerii cooptaţi în această afacere eşuată nu au primit niciodată acel comision, întrucât nu au avut vânzările necesare în acest sens, după cum ne-a spus unul dintre şefii de magazine Mic.ro, în anul 2012.