English
În cadrul ceremoniei de lansare a leului nou, la 1 iulie 2005, guvernatorul BNR a declarat că "nu doresc leului nou viaţă lungă, ci îi doresc viaţă sănătoasă".
Din punct de vedere al unei monede naţionale, "sănătatea" nu poate însemna decât păstrarea puterii de cumpărare, iar pentru leul nou aceasta s-a deteriorat semnificativ.
Calculată pe baza Indicelui Preţurilor de Consum (IPC) de la INS, puterea de cumpărare a leului nou s-a redus cu peste 44% în luna mai 2021 faţă de luna iunie 2005 (vezi graficul 1).
Scăderea fost consecinţa unei creşteri cu aproape 80% a IPC în acelaşi interval de timp. Din ianuarie 1991 până în luna mai 2021 puterea de cumpărare a unităţii monetare emise de BNR a scăzut cu 99,97%.
"Banca Naţională a României are ca obiectiv fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor", după cum se arată pe site-ul instituţiei monetare a statului român, iar "banca centrală stabileşte strategia de politică monetară şi decide asupra instrumentelor şi a procedurilor pe care le utilizează pentru implementarea politicii monetare".
Şi-a îndeplinit BNR mandatul şi obligaţia legală? Nici pe departe. IPC şi indicii core şi-au reluat creşterea accelerată în 2017, după trei ani de relativă stabilitate, iar apoi creşterea s-a temperat, dar nu a coborât sub 2% (vezi graficul 2).
Mai mult, creşterea anuală a indicilor core a depăşit 4% în ultimele luni, în condiţiile în care creşterea anuală a IPC nu a ajuns decât la 3,8%.
Astfel, indicele CORE1, care se calculează pe baza IPC total din care se exclud preţurile administrate, conform definiţiei de la BNR, şi-a accelerat creşterea anuală până la 4,1% în luna mai 2021, de la 2,3% la sfârşitul anului trecut, in timp ce indicele CORE2, care se calculează prin excluderea din IPC a preţurilor administrate şi a celor cu volatilitate ridicată (legume, fructe, ouă, combustibili), şi-a accelerat creşterea anuală până la 4,3%, de la 3,8%, în acelaşi interval.
Indicele CORE2 ajustat, amintit cel mai des în comunicatele de politică monetară, se obţine prin eliminarea din IPC a preţurilor "asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă", conform definiţiei oficiale, respectiv a preţurilor administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili) şi ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice. Preţurile energiei electrice şi gazelor naturale au început să facă parte din categoriile excluse de INS pentru anumiţi indici core începând din februarie 2021.
Indicele CORE2 ajustat a crescut cu o rată anuală de 4,1% în luna mai 2021, după o creştere de 3,3% în decembrie 2020.
Despre dinamica acestor indici core se aminteşte, inclusiv în comunicate oficiale de la BNR, că poate fi controlată prin măsuri de politică monetară.
Atunci de ce nu sunt controlaţi prin instrumente specifice? Să fie din cauza poziţiei de dominanţă fiscală în care s-a plasat Banca Naţională, prin forţarea unor costuri de finanţare scăzute ale deficitului bugetar, chiar dacă economia noastră a înregistrat creşteri puternice în ultimii cinci ani? Iar acum "preferă" să asiste la erodarea accelerată a puterii de cumpărare, deoarece o majorare a dobânzilor ar însemna intrarea statului în incapacitate de plată?
Refuzul BNR de a face chiar şi cei mai mici paşi către o relativă normalizare a dobânzilor spune multe şi despre adevărata natură a sustenabilităţii creşterii economice din ultimii ani, dar şi despre capacitatea de revenire la ritmuri similare tot prin creşterea îndatorării.
Iar dacă tot nu fac nimic în faţa unor presiuni care pot afecta permanent aşteptările inflaţioniste şi încrederea în moneda naţională, nu înseamnă că angajaţii şi conducătorii BNR s-au transformat în asistaţi sociali de lux, care nu au nicio grijă, deoarece puterea lor de cumpărare nu este afectată?
Pornind de la declaraţiile din prezent ale oficialilor băncilor centrale, care subliniază caracterul "tranzitoriu" al presiunilor inflaţioniste, se poate spune că şi creşterile anuale accelerate ale IPC şi ale componentelor sale au fost tranzitorii în 2017 şi prima jumătate din 2018.
Efectele asupra preţurilor au fost, însă, permanente. IPC a crescut cu 16,2% în luna mai 2021 faţă de baza din decembrie 2015, în timp ce indicele CORE2 ajustat a crescut cu 15,7% (vezi graficul 3).
În momentul adoptării strategiei de ţintire a inflaţiei, în august 2005, se poate presupune că oficialii şi economiştii băncii ştiau pe ce fel de instrumente se pot baza, dar mai ales ce înseamnă ţintirea unei variabile care evoluează pe o traiectorie exponenţială.
Ţintirea inflaţiei a devenit strategia de politică monetară utilizată pe scară largă pentru că se bazează pe reguli clare şi nu pe acţiunea discreţionară a băncilor centrale, iar în acest fel se poate justifica necesitatea independenţei acestor instituţii.
Când ţinta este mobilă, trăgătorii de elită ţintesc locul în care se va afla aceasta şi vor ţine cont de condiţiile de mediu, cum ar fi viteza vântului sau umiditatea aerului.
Şi în teoria monetară există ceva asemănător, respectiv ţintirea prognozei de inflaţie, dar aceasta presupune existenţa unor modele pe care băncile centrale nu le au, după cum o dovedeşte şi "performanţa" lor din ultimele decenii.
Bloomberg a scris recent că membri ai comitetelor de politică monetară din Ungaria şi Cehia se pronunţă pentru majorarea cât mai curând a dobânzilor de referinţă pentru "a preveni factorii globali, cum sunt preţurile materiilor prime sau problemele din lanţurile de aprovizionare, să se transforme în presiuni inflaţioniste interne, cum sunt cele pentru creşterea salariilor".
"Chiar dacă creşterile actuale ale preţurilor sunt determinate de fenomene temporare, există un risc ridicat de influenţare a aşteptărilor inflaţioniste ale populaţiei", a declarat un oficial al Băncii Cehiei.
Nu trebuie să uităm că atât Cehia cât şi Ungaria prezintă de ani buni excedente comerciale, în timp ce la noi se adâncesc deficitele externe, adică şi presiunile inflaţioniste vor fi mult mai mari.
Aceste situaţii radical diferite fac nu doar inutilă, ci şi contraproductivă o comparaţie a condiţiilor monetare, în special a celor referitoare la dobânzi, între principalele economii din Europa Centrală şi de Est.
Minima prudenţă îndeamnă la acţiune în ceea ce priveşte modificarea parametrilor de politică monetară, deoarece amânarea nu înseamnă decât acumularea unor efecte negative.
Dar dacă ar exista o soluţie mai "uşoară" pentru "soluţionarea" problemei inflaţiei, astfel încât să nu fie afectată o economie căreia i s-a administrat iresponsabil o "supradoză" de bani ieftini?
Cum introducerea unor noi indici, unul mai bun decât celălalt pentru "captarea" adevăratei esenţe a fenomenului inflaţionist, a devenit o modă la nivel global, poate că şi BNR ar trebui să acţioneze în acest sens, având în vedere că altceva oricum nu prea face, în afara unor declaraţii "motivaţionale".
Poate că ar fi oportună introducerea unui indice CORE007, cu "licenţă de ucidere a inflaţiei", care să nu includă niciun preţ din economie, deşi ar putea fi lăsat loc pentru preţul funiei de cânepă.
Astfel rata inflaţiei ar fi zero pentru totdeauna şi obiectivul stabilităţii preţurilor ar fi cu adevărat atins.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Ca in bamcul ala
(mesaj trimis de Om în data de 16.06.2021, 09:06)
Cat fac 2+2? Contabilul: 4. Economistul: cat vrei sa faca?
2. Leul supraevaluat
(mesaj trimis de eu în data de 16.06.2021, 10:38)
Dar dacă BNR lasa leul în plata pieței, era undeva la 5.5 așa-i ?
Deci principala acțiune antieconomica a BNR este ca intervine pe curs și defavorizează tocmai pe cei ce produc și exporta !!!!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2021, 12:14)
Nu ai inteles multe. Principala actiune antieconomica a BNR este ca permite o lichiditate cu mult peste ce poate sau are nevoie piata si face asta pentru a scadea costurile de creditare ale statului. Prea multa lichiditate.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2021, 15:35)
Dar asta au facut si in 1880-1927 (cresterea economica si pe urma "fuga capitalului" / furtul tezaurului romanesc; au fost nevoiti sa printeze la alt raport cu tone aur detinut).
Acum sunt nevoiti sa printeze in alt raport cu influxul de capital strain ce intra in piata interna, capital ce trebuie diluat prin credit in crestere gov sau natie!
Si da pentru a scadea costurile (pe termen scurt) trebuie sa versi bani in piata.
Atentie nu banca centrala varsa de capul ei banii in piata!
Actiunea se poate desfasura separat , concomitent sau asimetric cu ciclurile in care piata reala face exituri la active - refinantari - genereaza fluxuri nominale in crestere - fac credit la alta dobanda - rastogolesc refinantarile (sa-urile, loc-urile, fonduri, trusturi, etc), cand piata preia socul de influx nominal strain con vertit in nominal intern, cand gov emite bonduri populatiei de rand....
Cat despre pret nominal in crestere are cauzalitate si in expresia gdpului nominal!
Atat timp cat nu producem competitiv in crestere bunuri care sa echilibreze preturile nominale nu avem cum sa vedem caderi de preturi nominale pe o lunga durata! (plus ca si formele de taxari, impozite, tva-uri, etc ... influenteaza pretul nominal).
Singura cadere fata de pret nominal este accelerarea devalorizarilor bunurilor tranzactionate in raport cu pretul cerut pe axul de timp; fapt ce trage dupa sine pret nominal in jos in raport cu devalorizarea activului cu rata accelerata de degradare, dar raportul produs - pret se va mentine echilibrat fie ca vorbim de produs vechi sau produs nou.
Piata se regleaza singura!
Cat despre cresteri nominale consum nu avem cum sa le evitam, atat timp cat dobanda repo cade pe trend!
Atat timp cat trendul demografic arata ca mor accelerat oamenii ce au fost productivi si au invartit nominalele in canalele specifice stilului lor de viata; acele nominale raman in piata, ele vor fii preluate de restul populatiei si directionate in alte canale de consum - investitie - etc; specific valului demografic ce vine usor din urma (nasteri copii, pondere populatie cu varste intre 30-50 ani).
Avem un val de populatie tanara fara productivitate ce a dat impuls sever inflationist in canalele specifice varstei (tineri pana in 15-18 ani; pus copii nascuti).
Ma uit in piata (Iasi, Botosani, Bucuresti, Timisoara, etc) si vad valul populatiei tinere (copii mici, nascuti, si tineri pana in 18 ani) ce domina destul de evident piata.
In timp ce populatia productiva este fie plecata din tara, fie isi ocupa rolul respectiv in societate.
Avem val ascendent in somaj, avem val ascendent in iesire la pensie (vezi in politie cati au iesit la pensie, plus alte grupe), avem val ascendent in somaj tineri... toate astea pun presiuni inflationiste fara productivitate ca pondere de echilibrare!
Pana nu intra valul neproductiv in productivitate aceasta inflatie nominala nu are cum sa se tempereze!
Exemplul cel mai bun e 90-2005!!! pt Romania! (MILIOANE de COPII si SUTE DE MII in etc forme de ABANDON).
Tara ce pleaca din 90 cu restet de CREDIT! - vorbiti cu Mugurel cum a achitat Romania datoriile tarii!!!
Va spun eu: Domestic credit to private sector by banks (% of GDP) - Romania = 80% 1989 => dupa 1990 pana in 1995 (marea inflatie - hiperinflatie; devalizare) ajunge 0%.
Adica pe indatorarea INTARNA a POPULATIEI a rastogolit vechiul SISTEM Datoria GOV fata de CREDITORII EXTERNI!
Lucru ce se repeta si astazi!!
Noul SISTEM face CREDIT peste DATORIA Populatiei si simultan peste DEPOZITELE LOR!!!
Dar populatia de rand HABAR NU are ca vine iar o nota de plata la Leii aflati in DEPOZITE!
Leii = lenesi vor fii inlaturati de Leii = productivi; leii ce se afla in circulatie si produc yield for fura puterea celor ce lenevesc la yielduri mai mici fata de maximul potential oferit de piata.
Dar sa revenim...
Cum asa?
1990-1995 = Prin schimbarea politicii Monetare Banca Centrala - Gov => au sarit peste "Comercial" si au emis Credit in Existenta (banii noi peste banii vechii detinuti de oameni) dand socuri fortate in piata la circulatia noiilor Bani.
Tot in perioada aia Govul complice a furat / dat / vandut / Activele Construite de Popor (cu rol de investitii pentru fondurile vechi de pensii) in vechiul regim si le-a mutat in diferite Trusturi / Fonduri / Companii, devalorizand fondurile trecute de Pensii!
Fonduri (cele vechi / din vechiul regim) ce nu mai aveau de unde sa primeasca /colecteze yielduri din activele detinute... si se ajunge prin perioada 2005 cand se face taiere de zerouri, inflatie in crestere si taiere reala a celor cu venituri fixe (pensii - salarii) de iti cumparai cu un salariu 1 blug si 1 pereche de pantofi daca aveai norocul!
Din 1990 Romania a intrat pe alt val de CRESTERE in CREDIT!
Fie ca vrem sa acceptam asta, fie ca nu vrem sa acceptam... asta este trendul!
Odata cu stingerea nominala de datorie (taiere - rastagolire la noiile nominale circulate) populatia a primit "cadou" activele imobiliare avute prin credit la STAT!
DAR....
Odata cu ele aveau plasat in viitorul apropiat un alt cadou INFLATIA REALA si FURTUL PUTERII DE CUMPARARE fapt ce a dat impulsuri anticipabile in Migratie Forta de Munca peste Hotare!
Acelasi lucru se repeta in Argentine, Venezuela, Chile, Ucraina... si alte state ce au activele imobiliare "MOCA" pt populatiei, dar traiul de zi cu zi este exagerat de scump (exprimat in nominal intern sau nominal valuta externa).
O alta observatie interesanta de care nu se discuta:
La fel ca in perioada 1870 minim -1918 maxim - 1927-1937 prabusire
... Romania pleaca in Venit Median Nominal con vertit in Grame Aur de pe minime!!! si atinge maxim grame aur vent median prin anii 1981-- si cv.. ca sa cada iar la minime dupa resetul din 90 si sa inceapa iar sa urce treptat!!!
Deci concluzie?
Puterea reala de cumparare a oamenilor se calculeaza ISTORIC in GRAME AUR si nu in NOMINALE CIRCULATE!
PUTEREA de cumparare exprimata in GRAME AUR reflecta simultan CRESTEREa RELA A DATORIEI NATIEI sau SCADEREA ei in raportu cu bunurile tranzactionate.
La fel si detinera de ACTIVE: in grame aur, flux numerar con vertit in alte unitati de masura sau active tranzactionate si nominale circulate.
Cand venitul in grame aur e mic iar in nominal e mare inseamna ca te apropii treptat de: fie o cadere ciclica economica - observata pe RO inca din 2019!!; fie o posibila inflatie nominala in piata fara reglare productivitate corecta cu nominalele varsate; fie o alta taiere sau denominare la sfarsitul de trend economic (sau hiperinflatia pana la taieri si denominari; Zimbabue are reste urmeaza sa explodeze pe urmatorii 50 de ani!!!, Bulgaria veche, etc).
Deci cine Economiseste PIERDE!!!
Cine INVESTESTE CASTIGA!
Cine INVESTESTE CU LEVIER MULTIPLICA CASTIGUL!
Pot sa va spun cu acuratete cand au fost restrangeri de credit si simultan varsare de masa monetara in piata: 90-95 restrangere credit -> gov varsa masa monetara in circulatie; 95-98 deschidere credit -> populatia varsa masa monetara in circulatie; 99-2001 restrangere Credit -> gov varsa masa monetara in circulatie; 2001-2010 deschidere credit -> populatia varsa masa monetara in circulatie; 2011-2018 restrangere credit -> gov varsa masa monetara in circulatie (ca pondere din gdp in raport cu intrarile de capital strain);
Restrangere si deschidere cu sens de: ce tinde catre....
restrangere credit = adica creditarea tinde catre a se restrange in raport cu gdpul
deschidere credit = adica creditarea tinde sa creasca in raport cu gdpul
Cand zic populatie = consumatori indivituali / finali
cand zic GOV = institutii financiare asociate mecanismului de varsare lichiditate in piata prin subordonare GOV (rute ocolitoare)
Vor domina ca intansitate, ciclic pe trend, investitiile GOV in piata si investitiile PIETEI in raport cu GOV.
Constructie de infrastructura (cheltuiala GOV) anticipeaza investitii viitoare ale PIETEI (forme de credit) in raport cu infrastructura primita!
O mana intotdeauna ajuta pe alta; asa cum si gov cu banca centrala; si populatia productiva in raport cu populatie neproductiva... cand populatia neproductiva devine productiva si preia populatia ce a fost productiva... cand populatia neproductiva moare iar populatia productiva ia locul populatiei neproductive facand loc generatiei 3 sa devina productiva.
Acestea sunt valurile generatiilor iar ele au comportamente ciclice asemanatoare, nevoi ciclice asemanatoare, idealuri REALE nu de FOND asemnatoare, etc GOV si BANCA CENTRALA nu pot sa manipuleze PIATA TOTALA; pot beneficia de foarte multe anticipatii si etc forme de productivitate / credit generat de etc generatii... dar jocul final e tot cu suma nula intins pe zeci chiar sute de ani.
PS: vezi piramida populatiei si uniformizarea valurilor pe urmatorii 10-20 de ani cu exiturile aferente din coada (a piramide) ce va elibera mai multe active / stocuri viitoare in piata.
Stocuri ce vor iesii in mare parte din uz odata cu valul deceselor fortand o alta politica economica sa dea impulsuri in constructie alte stocuri /active noi cu rata lenta de dizolvare (stocuri imobiliare, companii, etc nevoi viitoare).
Nivelul de trai pentru ROMANI (daca nu intram in RAZBOI) CRESTE REAL calitativ!!! - nu mai inghititi toate prostiile televizate!!! / mediatizate
Cu costurile aferente in generari etc forme de CREDIT (datorie) fie el BUN sau RAU de catre ponderea populatiei.
Creditul nu are rolul de amanare hiperinflatia de masa monetara ( ce ar putea sa fie declansata de gov atinci cand sare peste banca comerciala si forteaza banca centrala sa printeze fortat; govul nu sare peste banca comerciala intentionat!! populatia nu mai acceseaza credit prin comercial ca varsare de lichiditate in piata iar gov este fortat sa preia controlul varsarii de lichiditate si atunci cand populatia ca pondere nu mai varsa) si sa alunge pe termen scurt deflatia in bunuri tranzactionate.
Cu cat creditezi cu atat amani deflatia si plasezi in viitor o masa monetara (circulata si rezerva bancara) in crestere; cand creditarea incetineste masa monetara din rezerva incepe sa scada si sa se directioneze in circulatie regland ciclic deflatia.
In functie de cat de multe stocuri raman adunate din boom-urile economice ciclice nevandute, pe atat de mult dureaza deflatia; deflatie ce este afectata simultan si de valul ciclic al deceselor si crestere somaj / neproductivitate reala in piata.
Cititi si recititi istoria recenta a Japonieie pentru a intelege de ce gov este fortat sa verse in circulatie nominale devalorizate!
Sau a Italieie, sau a Venezuelei, sau a Argentinei, Germania Veche, Chile... etc natii ce trec ciclic prin devalorizari.
Multiplicator ul financiar nu permite MERSUL IN MARSARIER, el face ca atingera fiecarui plafon ciclic in creditare sa deblocheze simultan alt plafon nominal viitor de creditare pana se atinge ISTORIC o CURBA EXPONENTIALA ce este pe urma scurtata /taiata /resetata de o alta politica GOV sau BANCA CENTRALA.
Cu cat multiplicatorul financiar atinge pe trend maxim potential... cu atat real productivitatea (potentiala) fizica incepe sa scada in raport cu nominalele circulate si aparenta nominala a gdp-ului; plus ca transfera si uzura fizica, morala, tehnologica in scietarea ce a CREDIT (CRESCUT) la maxim potential.
semnat comenturi "cretine"
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2021, 16:34)
Leul in rapor cu Euro in Romania este inca prea TARE Tinut de BANCA CENTRALA!
Multi zic ca vai cat de devalorizat este dar nu vede nimeni meritele bancii centrale de a mentine leul tare cu consecintele aferente in somaj ridicat, crestere neproductivitate.
Banca centrala nu poate sa mai tina mult timp aceasta paritate neloiala a Leului in raport cu Euro fata de inflatia reala din tara noastra!
Leul in raport cu Inflatia reala se tine chiar foarte tare (procentual); banca centrala nu doreste sa il slabeasca, atat timp cat govul reuseste sa culeaga "banii" din piata prin rastogoliri de "titluri" - proaste populatiei finale.
Procentual Avem un Leu foarte Tare pe axul respectiv de Timp!!!
Noroc cu diluarea continua prin intrari de Euro si mutati pe spalarea leiilor in rezervele bancare (rezerve euro in crestere ce ajunge accelerat la paritate cu leii - procentual - in sistemul financiar).
Vezi depozitele in valute si cele in lei, vezi pe categorii de valute!
Leul nostru inca se tine foarte Tare chiar daca productivitatea cade in cap (pe termen scurt)!!!
Nu stiu cat poate banca centrala sa mai tina Leul atat de tare (in raport de comparatie lei -euro); caci in piata reala leul a fost deja devalorizat in etc preturi consum!
Cu cat tine banca centrala leul intarit cu atat incepe sa dea socuri ascendente in falimente, exituri, somaj ridicat!!!!!
Vedem .. eu zic ca nu o dine mai ult de 2022 maxim 2023 si ii da drumul la Leu sa cada mai accelerat!
Semnalele se vor vedea din toamna 2021 respectiv primavara 2022!!!
semnat comenturi "cretine"
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 17.06.2021, 17:58)
BNR va da drumul leului in feb-martie 2022
3.2. pt "comenturi cretine" (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 17.06.2021, 18:00)
pana in martie 2023 jale si durere
dupa aia se stabilizeaza
tu ai commenturi interesante... imi place ce zici, e interesant... dar te rog eu frumos... scrie mai pe scurt, e obositor sa citesc un covor de comentariu !