CĂTĂLIN IVAN: Peste 500 de mii de tineri plecaţi la studii în străinătate nu s-au mai întors

Europarlamentarul neafiliat, Cătălin Ivan a iniţiat astăzi, o dezbatere liberă "Mobilitatea educaţională a tinerilor peste hotare: un drum cu un singur sens?" , cu reprezentanţi ai mai multor instituţii publice, ai mediului universitar, organizaţiilor non-guvernamentale de tineret, firmelor de consultanţă în domeniul studiilor în străinătate, specialişti în educaţie, specialişti din domeniul de resurse umane şi ocupare a forţei de muncă şi tineri care au avut experienţe de studiu în străinătate.

"Mai mult de 500.000 de tineri au plecat la studii în străinătate, fie din liceu, fie la facultate şi nu s-au mai întors. E foarte bine că există mobilitate educaţională, e foarte bine că avem tineri care experimentează alte sisteme de educaţie. Problema noastră este că aceştia nu au perspective de a continua o carieră decentă în ţară, deşi foarte mulţi şi-ar dori acest lucru. Am propus astăzi această dezbatere pentru a identifica împreună cauzele pentru care tinerii nu vor să continue cariera în România şi apoi să găsim soluţii pentru a rezolva această problemă. Dacă, astăzi, România ar aloca 20% din PIB pentru educaţie, 90% din aceşti bani ar fi risipiţi pe programe fără relevanţă. Cu siguranţă, ar trebui să regândim sistemul educaţional, să investim foarte mult în învăţământul preşcolar şi şcolar pentru că acolo se pun bazele educaţiei. Din păcate, noi, acum, ne concentrăm spre cele mai bune licee, spre câteva facultăţi de prestigiu, să obţiem câteva medalii şi să oferim câţiva absolvenţi care să fie vânaţi de instituţii din afară. Sunt vânaţi doar câţiva. Trebuie însă găsite soluţii pentru marea majoritate a tinerilor, care se pierd pe parcurs", a spus Cătălin Ivan în cadrul dezbaterii, conform unui comunicat de presă remis astăzi, Redacţiei noastre.

Invitaţii săi, implicaţi în mobilitatea educaţională şi în special în programele Erasmus, au accentuat necesitatea educaţiei fie de foarte devreme, de la nivelul creşelor, grădiniţelor şi gimnaziului - ca în cazul prof.univ. Sorin Costreie, prorector al Universităţii Bucureşti, fie că este nevoie de consiliere de aptitudini în clasele terminale de liceu - ca în cazul Oanei Botolan Datki, specialist în domeniul resurselor umane, Cteam Human Capital. Prorectorul Universităţii Bucureşti opinează că în România "funcţionăm într-un model piramidal invers": la noi, copiii sunt educaţi în grădiniţe de către cel mai puţin pregătiţi ori experimentaţi dascăli, în timp ce în nordul Europei, atât de râvnit pentru sistemul educaţioanal, cei mai experimentaţi şi bine pregătiţi predau în grădiniţe şi şcoli gimnaziale. "Potenţa maximă a creierului este între 5 şi 7 ani. Atunci făureşti persoana de mâine. Trebuie croit un sistem exact invers, căci la grădiniţă trebuie umplute golurile de educaţie, de orientare, iar nu în facultăţi, unde omogenitatea de pregătire este mult mai mare", a spus prof.univ. Sorin Costreie. La rândul său, specialistul în resurse umane consideră că greşeala sistemului educaţional românesc porneşte de la faptul că "elevii nu sunt învăţaţi să înveţe, ci doar să acumuleze cunoştinţe". Oana Botolan Datki susţine că tinerii care urmează cursuri în afara graniţelor ţării sunt preferaţi de angajatori nu neapărat pentru că au învăţat în străinătate, ci pentru competenţele transversale pe care le dobândesc acolo, pentru mentalitatea nouă cu care se întorc. Ea spune că elevii, nefiind consiliaţi pentru competenţe, nu ştiu ce meserii să-şi aleagă şi, astfel, mulţi dintre ei fie abandonează drumul pe care au pornit, fie îl continuă fără motivare, mai informează comunicatul.

Florian Marin, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din România a contrazis punctul de vedere conform căruia tinerii nu ştiu ce să aleagă, el găsind responsabilitatea pentru acest deznodământ pe funcţionarea deficitară a instituţiilor statului. "Avem o contradicţie care sacrifică viitorul tinerilor: avem o mare flexibilitate a muncii, dar administraţia ei se face centralizat, prin ANOFM. Nu voi accepta niciodată să sacrificăm tinerii pe motiv că ei nu ştiu, că ei habar n-au. Ei n-au greşit cu nimic, sunt beneficiarii unui sistem defect. Noi avem foarte puţine licee în mediul rural. Dacă un copil pleacă din mediul rural să facă o şcoală în mediul urban, probabilitatea ca el să se întoarcă este foarte mică. Noi am depopulat ruralul cu bună ştiinţă, or ruralul era un mediu propice de creştere economică", a spus Florian Marin.