Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a lansat, ieri, Curtea de Arbitraj Comercial Bucureşti (CACB) de pe lângă CCIB.
Noua Curte este condusă de un Colegiu alcătuit din preşedinte, doi vicepreşedinţi şi doi membri. Colegiul CACB este desemnat de Colegiul de Conducere al Camerei, pe funcţii, la propunerea preşedintelui Curţii, dintre arbitrii înscrişi în lista de arbitri. Mandatul este de patru ani şi poate fi reînnoit, potrivit reprezentanţilor CCIB.
Aceştia au anunţat că "poate fi arbitru orice persoană, cetăţean român sau străin, care are capacitatea deplină de exerciţiu a drepturilor sale, studii juridice superioare şi experienţă semnificativă în relaţiile civile şi comerciale, interne şi internaţionale şi o bună reputaţie profesională şi civică".
Sectoarele economice în care pot activa arbitrii de la CACB pentru soluţionarea litigiilor sunt infrastructura, construcţiile, finanţarea de proiecte, contractele comerciale, distribuţia sau leasingul de echipamente, serviciile bancare şi pieţele de capital, asigurările, achiziţiile publice, energia, petrolul şi gazele naturale.
Reprezentanţii CCIB subliniază: "Aria de experienţă extinsă şi reputaţia profesională a arbitrilor, pe plan intern şi internaţional, stabilitatea instituţională a Curţii, confidenţialitatea, independenţa actului juridic, celeritatea şi flexibilitatea procedurii arbitrale sunt doar câteva dintre avantajele soluţionării litigiilor comerciale de către echipa Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera bucureşteană".
Sorin Dimitriu, preşedintele CCIB, a precizat, ieri, în deschiderea conferinţei de lansare a CACB: "De ce încă o Curte de Arbitraj? S-a produs o revoluţie ca să ajungem la capitalism, iar capitalismul înseamnă competiţie. Există o piaţă a curţilor de arbitraj, dar noi suntem convinşi că CACB va fi câştigătoare". Potrivit domniei sale, odată cu înfiinţarea acestei Curţi, se închide ciclul serviciilor oferite de CCIB - de la momentul înfiinţării companiilor, pe parcursul derulării activităţii lor şi în momentul dificultăţilor cu care se confruntă societăţile în contractele comerciale.
Printre altele, Sorin Dimitriu a mai spus că noua Curte este singura care are parteneriat cu Ministerul de Externe, având şi urmând să mai deţină birouri în alte ţări.
Victor Babiuc, preşedintele CACB, a menţionat că ideea de a crea această Curte de Arbitraj ţine în primul rând de tradiţie, întrucât toate marile oraşe au mai multe curţi de arbitraj.
În acelaşi timp, trebuie să extindem practica utilizării arbitrajului de către comercianţii din ţara noastră, a mai spus domnia sa, menţionând că durata arbitrajului este mai scurtă decât cea a proceselor în instanţă. Victor Babiuc a subliniat că, odată cu utilizarea acestei metode de soluţionare a litigiilor, va creşte competitivitatea în mediul economic.
"Trebuie să dăm posibilitatea comercianţilor de la noi să meargă la arbitraj şi nu în instanţele judecătoreşti", a conchis domnia sa, adăugând că avocaţii nu iubesc arbitrajul pentru că, în cadrul acestui proces, se dau onorarii mai mici decât în cazul proceselor judecate în instanţele judecătoreşti, unde dosarele stau şi câte 3-4 ani.
Conform lui Victor Babiuc, lista cu arbitri a CACB nu este completă, acum fiind înscrişi în jur de 20-23 de specialişti, iar în circa un an urmând să fie completată până la 40-45 de arbitri. Termenul de soluţionare a litigiilor este de şase luni pentru contractele fără elemente de externalitate şi de 12 luni pentru cele cu elemente de externalitate, a concluzionat domnia sa.
În timp ce Octavian Popescu, vicepreşedinte CACB, a spus că, pentru viitor, nu-şi imaginează o altă justiţie decât cea pe calea arbitrajului, Augustin Fuerea, cel de-al doilea vicepreşedinte al noii Curţi de Arbitraj a menţionat: "Sunt convins că o astfel de cale de rezolvare a litigiilor are şi va avea succes, un loc important avându-l profesionalismul şi cunoaşterea domeniului. Această Curte nu poate decât să contribuie la o stare firească de lucruri, la un echilibru în piaţă".
Conform domniei sale, printre avantajele CACB se numără: voinţa părţilor, flexibilitatea, onestitatea, economia de timp, efort şi bani, confidenţialitatea, celeritatea, dinamismul, competiţia, consultanţa, buna credinţă, eficienţa, continuitatea, independenţa, imparţialitatea.