CCR amână pronunţarea pe legea alegerilor parlamentare

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, ieri, pentru 29 septembrie, pronunţarea pe sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului asupra legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Este vorba despre actul normativ prin care majoritatea coagulată în jurul PSD doreşte ca senatorii şi deputaţii să stabilească data alegerilor parlamentare şi nu Guvernul - aşa cum a făcut Executivul în ultimii 30 de ani.

Actul normativ a fost contestat la CCR, în 17 august, de către preşedintele Klaus Iohannis care arată că legea încalcă prevederile articolelor 1, 36, 37, 61, 63, 69, 73 şi 147 din Constituţia României.

Conform contestaţiei depusă de preşedintele ţării, Parlamentul a dorit să creeze un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare, iar o astfel de modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă dispoziţiile articolului 1 alineat 5 din Constituţie referitoare la previzibilitatea legii şi a securităţii raporturilor juridice.

Klaus Iohannis arată, în motivarea demersului său constituţional, că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), "ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic". Conform preşedintelui ţării, prin intervenţia "intempestivă" şi formalizarea "excesivă" a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale. Mai mult, dat fiind contextul actual, în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare.

Amintim că şi Guvernul a sesizat CCRurtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea actului normativ prin care Parlamentul doreşte să stabilească data alegerilor generale.