CCR: Călin Popescu Tăriceanu poate fi cercetat pentru abuz în serviciu

Curtea Constituţională a considerat, ieri, că nu există conflict constituţional între Parlament şi Parchetul Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie în speţa Tăriceanu. Practic, judecătorii CCR au respins sesizareaa lui Robert Cazanciuc, preşedintele interimar al Senatului, prin care se solicita stoparea anchetării lui Călin Popescu Tăriceanu în dosarul deschis pentru că a refuzat punerea în aplicare a unei decizii definitive a Înaltei Curţi privind demiterea senatorului social-democrat Cristian Marciu, pe motiv de incompatibilitate.

Imediat după decizia CCR, Călin Popescu Tăriceanu a declarat: "Practic, prin această decizie s-a creat un precedent periculos. Eu respect deciziile Curţii, dar îmi permit să fac un comentariu legat de consecinţele acestei decizii. Unul din principiile fundamentale ale funcţionării Parlamentului este nulitatea votului imperativ: nimeni nu are voie să ceară unui parlamentar să voteze sau să nu voteze într-un fel. Prin această decizie, principiul este încălcat. Cu alte cuvinte, de acum înainte o să ne trezim că orice parlamentar o să poată fi anchetat de Parchet de ce a votat într-un fel sau de ce nu a votat. Este extrem de periculos, independenţa parlamentarilor este încălcată în acest fel. Toţi parlamentarii care candidează acum trebuie să ştie că oricând se pot trezi cu o anchetă a Parchetului legată de voturile pe care le-au exprimat. Sunt curios cum se va proceda de aici înainte, dându-se frâu liber acestor acţiuni ale Parchetului".

Fostul lider ALDE susţine că decizia CCR este legată de alegerile parlamentare şi de dorinţa unora de a-l scoate din joc, dar a precizat că nu va ceda şi va continua să critice acţiunile Guvernului şi ale preşedintelui Klaus Iohannis.

Referitor la această speţă, amintim că, în 29 martie, prin intermediul unui comunicat de presă, conducerea Senatului arăta: "Niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opţiunii de vot. Punerea la dispoziţie a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorităţi publice, reprezintă o formă de imixtiune şi de încercare de control a activităţii şi procedurilor parlamentare, în condiţiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori. (...) Efectuarea urmăririi penale faţă de Preşedintele Senatului, în funcţie în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenţia Naţională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcţiei de consilier judeţean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separaţiei puterilor în stat".

Pe 30 martie, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a solicitat conducerii Senatului să sesizeze Curtea Constituţională cu un conflict juridic între Parlament şi Parchetul General susţinând că procurorii "se amestecă direct" în activitatea parlamentară pentru că anchetează motivele pentru care un senator PSD cu decizie definitivă de incompatibilitate din 2015 mai este încă în funcţie, deşi legea prevede clar că el trebuia să îşi piardă mandatul.

Călin Popescu Tăriceanu este suspect în respectivul dosar de comiterea a două infracţiuni, abuz în serviciu şi uzurparea de calităţi oficiale, deoarece, în calitate de preşedinte al Senatului, ar fi refuzat vreme de doi ani să pună în aplicare decizia Justiţiei - constatarea pierderii calităţii de senatorul social-democrat.

Tăriceanu a fost citat până acum de două ori la Parchetul General, prima oară în ianuarie, ultima oară pe 10 martie, pentru a i se aduce la cunoştinţă calitatea suspect în acest dosar penal. El a acuzat Parchetul General de "încălcarea gravă a principiului constituţional al colaborării instituţionale loiale între autorităţile publice" pentru că a cerut în mod repetat Comisiei juridice a Senatului de a preda procurorilor documentele referitoare la dezbaterea privind mandatul senatorului PSD Cristian Marciu.

Social-democratul a fost declarat incompatibil de către ÎCCJ în martie 2015, prin decizie definitivă, iar în martie 2017 Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a cerut Senatului să constate încetarea calităţii de parlamentar a acestuia. Vreme de trei ani însă solicitarea ANI a rămas fără niciun răspuns din partea Senatului, ceea ce a dus la deschiderea de către Parchetul General al dosarului penal în care Tăriceanu are calitatea de suspect.

În dezbaterile de la CCR, Cristian Ionescu, consilier în cadrul Cabinetului preşedintelui Senatului, a declarat că o acţiune judiciară pornită împotriva şefului Camerei superioare a Parlamentului "este un fapt de o imensă gravitate şi care creează un precedent periculos".

Marinela Mincă, reprezentantul Parchetului General, a arătat că, deşi au trecut mai mult de trei ani de la sesizarea Senatului de către ANI, nu s-a luat nicio decizie referitoare la cererea de soluţionare care vizează vacantarea unui loc de senator care a fost constatat incompatibil printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Potrivit Marinelei Mincă, Comisia juridică a Senatului nu a emis raportul care i-a fost solicitat cu privire la această chestiune de drept.

Menţionăm că actualul senator Călin Popescu Tăriceanu este unul dintre candidaţii Pro România - formaţiune politică al cărei lider este Victor Ponta - pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. Tăriceanu este numărul 1 la lista pentru Senat depusă de Pro România pentru municipiul Bucureşti.