English
Curtea Constituţională a decis, marţi, că abrogarea pensiilor foştilor parlamentari este neconstituţională, precizând că, prin retragerea şi eliminarea normativă a indemnizaţiei pentru limită de vârstă în privinţa acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat şi s-a creat o insecuritate juridică vădită. Astfel, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind principiile statului de drept şi al securităţii juridice, privind neretroactivitatea legii şi dreptul de proprietate privată, relatează News.ro.
"În şedinţa din data de 28 noiembrie 2023, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, a decis cu unanimitate de voturi în privinţa pct.1 şi 3, şi cu majoritate de voturi în privinţa pct.2, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I din Legea nr.192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică deputaţilor/senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a Legii nr.192/2023", anunţă Curtea Constituţională, după şedinţa de mari.
Astfel, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.II din Legea nr.192/2023 sunt neconstituţionale şi a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.192/2023 este constituţională în raport cu criticile de neconstituţionalitate extrinsecă.
"În esenţă, Curtea a reţinut că abrogarea dispoziţiilor legale care instituiau indemnizaţia pentru limită de vârstă acordată deputaţilor şi senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privinţa stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competenţa constituţională de a elimina pentru viitor indemnizaţia pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituţie referitor la mandatul reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor nu a fost încălcat", aratp judecătorii CCR.
În acelaşi timp, Curtea a mai observat că indemnizaţia pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaţilor şi senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare.
"Având în vedere că această indemnizaţie se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reţinut că principiul securităţii juridice protejează dreptul legal al deputaţilor şi senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizaţia pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată", menţionează Curtea.
CCR afirmă că, "prin retragerea şi eliminarea normativă a indemnizaţiei pentru limită de vârstă în privinţa acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat şi s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securităţii juridice. Evenimente viitoare şi incerte - de natură normativă - nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei şi nici efectele deja epuizate ale unui act - exercitarea cel puţin a unui mandat reprezentativ".
"Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5) privind principiile statului de drept şi al securităţii juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii şi ale art.44 alin.(1) teza întâi şi alin.(2) privind dreptul de proprietate privată.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.11.2023, 21:18)
Din moment ce si CCR are pensii speciale,
doar nu sunt dusi cu pluta sa-si taie creanga de sub picioare
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.11.2023, 21:51)
Marian Enache a cumulat cele două pensii speciale cu salariul de judecător CCR - în cuantum de 25.207 lei lunar (5.000 de euro). În total, din cele trei surse de la stat, președintele CCR a adunat venituri în valoare de 15.778 de euro lunar. Cristian Deliorga, numit la propunerea PSD în 2019, primește o pensie specială de 33.451 de lei lunar (6.690 de euro). Din salariul de magistrat CCR, Deliorga mai adaugă 23.665 de lei lunar (4.733 de euro). În total, 11.423 de euro pe lună. Attila Varga, numit la propunerea UDMR în 2016, încasează o pensie specială de 33.333 de lei lunar (6.666 de euro). Plus leafa de 24.000 de lei lunar (4.800 de euro). În total: 11.466 de euro lunar. Livia Stanciu, fost președinte al Curții Supreme, numită la CCR de Klaus Iohannis în 2016, are o pensie specială de 33.000 de lei lunar (6.612 euro), iar salariul de la CCR a fost, în 2021, de 24.220 de lei lunar (4.844 de euro). În total: 11.456 de euro lunar de la stat. CITEȘTE ȘI Dacia crește în Franța și se apropie de o cotă-record Și Bogdan Licu cumulează pensia specială cu salariul de la stat. Licu, fost procuror general adjunct, a fost numit la CCR în luna mai, la propunerea PSD, deși a fost unul dintre apropiații președintelui Klaus Iohannis. Imediat după numire, Bogdan Licu s-a pensionat, la numai 52 de ani, tocmai pentru a cumula pensia cu salariul. Oficial, veniturile sale vor fi menționate abia în declarația de avere din vara anului 2023. Însă, potrivit unor surse din sistemul judiciar, Licu încasează o pensie specială lunară de 28.000 de lei (5.600 de euro). Salariul de magistrat CCR este minimum 23.000 de lei lunar (4.600 de euro), prin urmare, Licu încasează în acest moment de la stat peste 10.000 de euro în fiecare lună. În total, pensiile speciale încasate de cei cinci judecători CCR în anul 2021 s-au ridicat la 36.346 euro lunar. De remarcat faptul că în cazul tuturor celor cinci judecători, pensia specială este mai mare decât salariul. Alți patru judecători CCR nu primesc pensie specială: Simina Tănăsescu, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină și Iulia Scântei. Pensiile speciale acordate judecătorilor CCR au fost impuse inițial, în 2016, printr-o decizie chiar a Curții Constituționale, și nu prin lege, în urma unei sesizări făcute de Mona Pivniceru, fost judecător CCR până în vara acestui an. În 2018, majoritatea PSD-ALDE-UDMR, controlată de Liviu Dragnea, a adoptat un proiect de lege care stabilea pensie specială și pentru magistrații CCR. Practic, legea dubla decizia din speța Pivniceru. ”Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși”, arată legea. Pe baza acestui calcul s-a ajuns la pensii imense pentru magistrații CCR. Mai mult, Parlamentul a permis cumularea pensiei speciale de la CCR cu alte pensii și salarii.
1.2. In numele poporului, dar nu pentru popor (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de mike în data de 29.11.2023, 10:18)
Legile pentru anularea pensiilor speciale par a fi facute de Parlament in colaborare cu Curtea Constitutionala, sa fie formulate in asa fel incat sa fie respinse. Exista alte variante de anulare/limitare, dar care nu se vor aplicate. Mai bine pari prost decat sa pierzi banii. Ar trebui introdusa in lege prevederea ca parlamentul sa fie automat dizolvat la a treia respingere pe parcursul unui mandat a unei legi, de catre CCR.
1.3. Multumim pentru aceste informatii la zi (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 10:33)
Este evident ca ar trebui revizuita legislatia care statueaza atributiile CCR ( pentru ca ce vedem ca si motivari pentru deciziile care ii privesc de drept ,si deci ar trebui sa se abtina !) sunt niste fabulatii ,exercitii de compozitie (partizana in ultimul hal posibil ) pe marginea unor articole seci din Constitutie ,care sunt niste axiome care folosesc termeni vagi si interpretabili . Ex ARTICOLUL 69
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. (ei ,chiar ?!
in speta asta par sa fie numai in serviciul lor !)
sau ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
In timp ce de fapt CCR (care ar trebui sa se bazeze pe Constitutie ,asa cum a fost ea anterior preparata ! ) ne arata prin deciziile si motivatiile elucrubante altceva "
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.11.2023, 22:00)
Mi se pare normal...cred ca si eu daca eram in locul lor la fel judecam...
Asta inseamna ca ar trebui gasita o solutie ca aceasta problema sa fie decisa de alte institutii!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Asdepica în data de 28.11.2023, 23:47)
Ei sunt mai liber cugetător, așa, dar de o vreme am început să mă rog... Mă rog zilnic și sper să le stea în gât!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 09:36)
aveti zilele numarate trantorilor cu pensii speciale de la ccr ! va trebuie luni de zile pentru o motivare ,
4. Marian Enache din Vaslui
(mesaj trimis de anonim în data de 29.11.2023, 12:02)
D Enache e de un leat si apartenenta cu baronul Buzatu ,el este acolo ca sa verbalizeze catre societate determinarea acestor cercuri (pentru care politica e scara de ascensiune la bogatie si pozitii sociale remunerabile direct din buget !) de a apara privilegiile pe care le au croit pentru clasa politica inca din 2006 inainte ,prin legislatie . Si acum vine d Enache si spune ca se zguduie increderea in justitie si statul de drept ca ...au facut unii o lege sa mai reduca cate ceva din platile imediate si cumulate pentru ca ne ingroapa (ca tara) datoriile . Persoanele de la CCR au construit acest esafodaj decizie dupa decizie ,cand de fapt parlamentul este forul ales . Cei de la CCR sunt absolut numiti pe baza grupurilor de interese : aduceti va aminte violenta cu care d Pivniceru ( pe atunci sindicalista ) a explodat in spatiul public ,cum se exprima ea despre ...independenta justitiei etc ... Numai ca sa fie numita la CCR si sa apere si mentina la putere un grup de magistrati de la Iasi . Intre ei un fost ministru al justitiei condamnat pe care Gheorghe Stan l a scos din corzi prin retragerea recursului l ,dupa care a urmat numirea la CCR etc . Pai la asa privilegii cumulate si asa termene de 9 ani ( cand nu i ameninta nimeni ,nici o boare de schimbare )...a meritat miscarea si acum sa creeze continutul asta de la CCR care se cheama ...motivare . D Stan ,Enache ,Dorneanu ...si ei sunt oameni foarte motivati . Ar merita vazut daca doamna Scantei are sau nu ceva in comun cu grupul iesean ,ca reprezinta PNL ul ! Categoric trebuie schimbate atributiile CCR ca domeniu ,termenele trebuie scurtate si trebuie instituit un mecanism de recuzare pentru unele spete ,plus eventuala schimbare a algoritmului de numire ,cat mai e majoritate parlamentara !