Comisia Europeană solicită unui număr de 11 state, inclusiv României, să aplice Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare, aceste ţări având termen de două luni pentru a evita trimiterea în faţa Curţii de Justiţie. Această directivă (2014/59/UE) este un element central al uniunii bancare a UE, care a fost instituită pentru a crea un sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare, arată CE.
Potrivit unui comunicat, Comisia Europeană a cerut, joi, României, Bulgariei, Cehiei, Franţei, Italiei, Lituaniei, Luxemburgului, Olandei, Maltei, Poloniei şi Suediei să pună pe deplin în aplicare Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.
Noile norme introduse prin Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare oferă autorităţilor naţionale instrumentele şi competenţele necesare pentru a atenua şi a gestiona intrarea în dificultate a băncilor şi a marilor firme de investiţii din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a garanta că băncile aflate în pragul insolvenţei pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească pentru menţinerea stabilităţii financiare. Se prevede, în schimb, că acţionarii şi creditorii băncilor trebuie să îşi suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de "recapitalizare internă".
Data-limită pentru transpunerea acestor norme în dreptul naţional a fost 31 decembrie 2014.
Cu toate acestea, 11 ţări din UE nu au transpus pe deplin normele în dreptul naţional.
Solicitarea din partea Comisiei are forma unui aviz motivat (infringement), a doua etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor.
Dacă aceste 11 state nu iau măsurile necesare în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Începând din 2008, Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru a asigura stabilitatea serviciilor financiare şi bancare. Adoptată în primăvara anului 2014, Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare pune la dispoziţia autorităţilor mecanisme cuprinzătoare şi eficace pentru a gestiona la nivel naţional situaţia băncilor care intră în dificultate, precum şi mecanisme de cooperare pentru a face faţă situaţiilor de dificultate ale băncilor transfrontaliere.
În temeiul Directivei privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare, băncile sunt obligate să întocmească planuri de redresare pentru a depăşi dificultăţile financiare. Autorităţilor li se atribuie, de asemenea, anumite competenţe pentru a interveni în operaţiunile băncilor şi a le ajuta pe acestea să evite intrarea în dificultate. Dacă totuşi intrarea în dificultate nu poate fi evitată, autorităţile dispun de instrumente şi competenţe extinse pentru restructurarea instituţiei în dificultate, distribuind pierderile la nivelul acţionarilor şi al creditorilor, conform unei ierarhii bine stabilite. Autorităţile au competenţa de a pune în aplicare planuri de rezoluţie a băncilor care au intrat în dificultate, astfel încât să păstreze cele mai importante funcţii şi să nu îi oblige pe contribuabili să salveze băncile respective.
Există dispoziţii precise privind modul în care autorităţile din ţara de origine şi cele din ţara-gazdă ar trebui să coopereze în toate etapele rezoluţiei transfrontaliere, de la planificarea procesului la rezoluţia în sine. În acest context, Autoritatea Bancară Europeană are un rol important de coordonare şi mediere în eventualitatea unui dezacord.
De asemenea, sunt în curs de creare fonduri de rezoluţie naţionale. În cazul statelor membre din zona euro, aceste fonduri vor fi înlocuite de Fondul unic de rezoluţie începând din 2016.
Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare este completată de norme tehnice elaborate de Autoritatea Bancară Europeană pe mai multe teme, cum ar fi cerinţa de informaţii concrete pentru planurile de redresare şi de rezoluţie şi asigurarea unei evaluări corecte a activelor şi a pierderilor în momentul rezoluţiei.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.05.2015, 14:53)
adica ce? concret
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de In RO vor mai trece 10 ani pana intra in vigoare în data de 28.05.2015, 16:30)
Adica, in caz ca banca comerciala X din Romania este in prag de faliment, sa nu mai vina statul roman sa bage in ea 20 miliarde euro din banii contribuabililor si deponentilor bancii, iar acesti bani sa vina de la actionarii, creditorii si beneficiarii bancii mama din tara de bastina. Adica in loc de dividende in caz de faliment, daca actionarii vor sa reorganizeze banca sau filiala, trebuie sa mai aduca bani de acasa. Stie el Isarescu de ce tine spatele bancilor comerciale pe banii publici si ai clientilor.
2. Isarescu pus in corzi!
(mesaj trimis de cv în data de 28.05.2015, 17:14)
Sa vedem cum o mai scalda Mesteru?!
3. Directiva intra in coliziune
(mesaj trimis de Cititor în data de 28.05.2015, 18:38)
Cu dreptul de proprietate inscris in Constitutie? Legiuitorul are de solutionat si aceasta problema, la transpunerea Directivei in legislatia romana... Actionarii mici au dreptul la protectie, ca si depunatorii!
4. fără titlu
(mesaj trimis de Cristian în data de 28.05.2015, 19:11)
Uite de ce atata amabilitate la BT cu programul de conversie in lei...
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Vali în data de 20.06.2015, 00:59)
Nu este nici o amabilitate din partea lor ci vor sa tepuiasca iar.adica iti scade comisionul dublat din sold apoi te trece pe dobanda variabila si iti face conversia la cursul de 4.3 deci?asta este de fapt oferta care ti o face bt
5. Bail-in
(mesaj trimis de MAKE în data de 28.05.2015, 19:22)
Scuze!
Nu ati inteles.
Este vorba despre confiscarea depunerilor.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 28.05.2015, 19:36)
Ca sa fie mai clar: infringementul vrea sa ne oblige sa adoptam o lege nationala, care sa permita bancilor comerciale din Romania, ca, in cazul ca sint in pragul falimentului, sa aiba dreptul sa confiste orice depozit peste suma garantata de 100 de mii de euro, fie ca ar fi bani depusi de persoane fizice, fie ai societatilor comerciale.
In acelasi timp, exista legea europeana cu aplicare si in Romania, care obliga societatile comerciale sa-si deruleze afacerile prin conturi bancare.
Concomitent, avem o lege nationala care limiteaza plafonul de casa al societatilor comerciale.
Calculati singuri ce fel de sistem vrea Uniunea Europeana sa ne impuna.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de MAKE în data de 28.05.2015, 19:40)
BURSA este singurul organ de presa din Romania - fie el ziar, radio sau televiziune - care si-a avertizat cititorii (si inca in mod repetat) asupra acestei directive si asupra consecintelor sale.
Eu insumi am scris despre asta, incepind din 2012, vreo sase-sapte articole.
Recititi-le!
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Ion în data de 20.06.2015, 04:24)
Este vorba doar de depozitele peste 100.000 de euro sau despre toate depozitele. Știu ca exista FGD pentru sumele Oana în 100.000. Mai e valabil? Sau orice bani, ai oricăror amărâți se transformă în acțiuni și apoi dispar prin dispariția firmei?