Ce s-a instalat în lume când s-a instalat Donald Trump la Casa Albă?

Donald Trump a fost instalat ieri pentru al doilea mandat la Casa Albă, în urma unei ceremonii fastuoase, care a fost cea mai costisitoare dintre ceremoniile de instalare ale unui preşedinte american.

Citiţi mai multe detalii despre ceremonia de ieri de la Washington, comparativ cu ceremoniile anterioare organizate pentru Barack Obama şi Joe Biden în:

Citeşte Învestirea lui Trump - cea mai scumpă ceremonie prezidenţială din SUA

Înainte de ceremonia care a avut loc în Sala Rotundă a Capitoliului, Donald Trump a beneficiat de un tratament pe care el a refuzat să îl ofere lui Joe Biden în 2021. Biden i-a primit la ceaiul tradiţional la Casa Albă pe Donald şi Melania Trump, după care cele două familii prezidenţiale s-au deplasat la Capitoliu.

În cadrul ceremoniei, tenorul Christopher D. Macchio a intonat imnul SUA, iar momentul artistic specific fiecărei ceremonii de învestire a fost susţinut de interpreta de muzică country, Carrie Underwood, şi de Corul Forţelor Armate şi Clubul Glee al Academiei Navale a Statelor Unite. Preşedintele Donald Trump a depus jurământul de învestitură în faţa lui John Roberts, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a SUA, în timp ce vicepreşedintele JD Vance a depus jurământul în faţa lui Brett Kavanaugh, judecător la instanţa supremă americană.

În discursul său de după învestitură, preşedintele Donald Trump a spus: "Era de aur a SUA începe chiar acum. Din această zi încolo, ţara noastră va înflori şi va fi respectată în lume. Nu vom permite nimănui să profite de noi. În fiecare zi a administraţiei mele voi pune SUA pe primul loc. Suveranitatea noastră va fi câştigată, securitatea va fi repusă la locul său, se va încheia cu nedreptăţile din justiţie. Prioritatea noastră este să facem o naţiune mândră, prosperă şi liberă. SUA va fi mai mare, mai puternică şi mai excepţională decât până acum. (...) Guvernul se confruntă cu o criză de încredere, stâlpii societăţii au fost dărâmaţi. Guvernul anterior nu a manageriat criza internă, dar s-a implicat în alte evenimente peste graniţă, nu i-a protejat pe cetăţeni, a protejat infractori periculoşi cărora le-a permis să intre în ţara noastră, nu a asigurat securitatea americanilor, deşi a dat finanţare nelimitată pentru apărarea unei alte ţări. (...) Din acest moment, declinul SUA s-a încheiat. Vom reveni la integritatea, competenţa şi loialitatea guvernului american. (...) Nu ne vom uita ţara, nu ne vom uita Constituţia şi nu îl vom uita pe Dumnezeu".

Trump a mai spus că va semna 200 de ordine executive şi că prin primul va declara stare de urgenţă naţională la graniţa de sud a SUA, oprind toate intrările din Mexic, graniţă care va fi păzită de militarii americani. El a precizat că toate cartelurile mexicane vor fi declarate organizaţii teroriste străine.

La ceremonia din interiorul Capitoliului au fost prezenţi aproximativ 200 de invitaţi printre care s-au numărat premierul Italiei - Giorgia Meloni, Barack Obama, Joe şi Jill Biden, Kamala Harris şi soţul ei, George Bush jr, Bill Clinton, preşedintele argentinian Javier Milei, vicepreşedintele Chinei, Han Zheng, co-preşedintele AfD - Tino Chrupalla şi fostul premier polonez Mateusz Morawiecki. La eveniment au fost şi şefii giganţilor de tehnologie: Elon Musk, Jeff Bezos şi Mark Zuckerberg.

Ordinea publică a fost asigurată ieri în Washington la toate cele evenimentele dedicate învestirii noului preşedinte american de peste 8000 de ofiţeri şi soldaţi din Garda Naţională americană şi de poliţia federală, potrivit postul PBS News.

• Soluţiile lui Trump privind redresarea economică

Cel de-al doilea mandat prezidenţial al lui Donald Trump vine în momentul în care economia americană se confruntă cu mai multe provocări majore, una dintre principalele probleme fiind inflaţia persistentă, care, deşi a înregistrat o uşoară scădere recentă, continuă să afecteze puterea de cumpărare a consumatorilor. Datoria naţională potrivit datelor postate pe site-ul Trezoreriei este în creştere, iar deficitul bugetar al SUA a atins niveluri record. Astfel, la finalul anului fiscal 2023-2024 - adică în 30 septembrie 2024 - deficitul SUA se ridica la 1,83 trilioane dolari potrivit sursei citate. Veniturile bugetare au fost de 4,92 trilioane dolari, iar cheltuielile bugetare s-au ridicat la 6,75 trilioane dolari.

În faţa acestor provocări, Donald Trump propune o serie de măsuri pentru redresarea economică. Printre acestea se numără impunerea unor tarife vamale generale de 10% până la 20% asupra tuturor importurilor, cu scopul de a proteja industriile interne şi de a stimula producţia naţională.

În discursul său de ieri, noul preşedinte american a spus că va solicita membrilor Cabinetului său reducerea costurilor, preţurilor şi inflaţiei uriaşe din SUA, că va declara stare de urgenţă la energie unde va creşte capacitatea de producţie din combustibili fosili pentru consum intern şi pentru export în întreaga lume. "Acţiunile mele de astăzi vor opri Greendealul şi îmi voi ţine jurământul către lucrătorii americani, (...) nu voi mai taxa lucrătorii americani, ci vom taxa alte state pentru a ne îmbogăţi cetăţenii. În acest scop restabilim serviciul fiscal internaţional pentru a colecta taxe masive din surse externe care vor ajunge în Trezorerie" a spus Donald Trump.

Cu toate acestea, economiştii avertizează că astfel de tarife ar putea acţiona ca o creştere a taxelor pentru consumatori şi afaceri, similară cu efectul preţurilor ridicate la petrol, şi ar putea duce la o recesiune economică. Pe lângă tarife, Trump intenţionează să extindă reducerile de taxe din 2017 şi să implementeze noi scutiri fiscale, cum ar fi eliminarea impozitelor pe bacşişuri, beneficii de securitate socială şi plata orelor suplimentare, precum şi restabilirea deducerii complete pentru taxele de stat şi locale. Cu toate acestea, aceste măsuri ar putea adăuga trilioane de dolari la deficitul bugetar, ceea ce ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea fiscală.

Deşi planurile noului preşedinte american vizează stimularea economiei şi reducerea inflaţiei, există îngrijorări semnificative că politicile propuse ar putea exacerba problemele economice existente, în special în ceea ce priveşte inflaţia şi deficitul bugetar.

• Impactul revenirii lui Trump asupra politicii globale

În ceea ce priveşte politica externă, se pare că odată cu noul mandat prezidenţial al lui Donald Trump începe o epocă nouă, în care tratatele şi regulile stabilite după cel de-al doilea război mondial, asemănătoare cu cele stabilite după primul război mondial, reguli stabilite după moartea în urma conflictului a peste 70 milioane de oameni şi după suferinţa a sute de milioane de răniţi, invalizi de război, văduve de război şi copii orfani, nu mai sunt aplicate. Vorbim despre regulile ce au promis 1000 de ani de pace în Europa după constituirea NATO şi a Uniunii Europene, reguli care în actuala epocă sunt suspendate atât timp cât preşedintele Donald Trump pare preocupat să îl concureze pe Vladimir Putin, dacă ţinem cont de declaraţiile recente - inclusiv după învestire - ale noului şef de la Washington privind reluării de către SUA a administrării canalului Panama şi includerea în SUA a Canadei şi Groenlandei. În cazul Canadei, Trump nu s-a obosit să discute măcar cu regele Charles al Marii Britanii pe care, probabil, că îl consideră la fel de slab ca Joe Biden.

Cert este că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă generează preocupări în rândul liderilor europeni. Intenţia acestuia de a impune tarife asupra produselor europene ar putea declanşa un război comercial, afectând negativ economiile statelor membre, în special pe cele cu exporturi semnificative către SUA, precum Germania. Mai mult, Donald Trump a anunţat că va exercita presiuni asupra ţărilor europene pentru a-şi creşte cheltuielile de apărare, chiar până la 5% din Produsul Intern Brut, şi a prelua o parte mai mare din responsabilităţile NATO. Aceasta ar putea duce la o reevaluare a strategiilor de securitate şi la o consolidare a capacităţilor de apărare ale UE. Totodată, abordarea energetică pro-combustibili fosili a administraţiei Trump ar putea complica eforturile UE de tranziţie către energie verde şi de atingere a obiectivelor climatice, necesitând o reevaluare a strategiilor energetice europene.

În ceea ce priveşte ţara noastră, al doilea mandat al lui Donald Trump prezintă atât provocări, cât şi oportunităţi. România, ca membru NATO, ar putea fi solicitată să-şi majoreze bugetul de apărare, în conformitate cu aşteptările administraţiei Trump privind împărţirea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul alianţei. Mai ales că la baza americană de la Mihail Kogălniceanu se derulează un proiect de extindere şi modernizare ce va duce la cantonarea a aproximativ 10.000 de persoane (militarii americani şi familiilor lor) în localitatea respectivă.

În ceea ce priveşte relaţiile economice din ţara noastră şi SUA, amintim că este în vigoare Parteneriatul Strategic, dar cu toate acestea eventualele tarife impuse de SUA ar putea afecta exporturile româneşti, în special în sectoare precum industria auto şi IT. De aceea, va trebui să ne diversificăm pieţele de export şi să consolidăm relaţii economice şi cu alte regiuni. Legat de importurile de gaz natural lichefiat din SUA, creşterea exporturilor americane către Europa ar putea ajuta ţara noastră să îşi asigure necesarul de energie, până în perioada 2027-2030 când va intra în funcţiune la capacitate maximă investiţia OMV Petrol-Romgaz în zona Neptun Deep.

• China, Rusia, Orientul Mijlociu - cele trei provocări externe pentru preşedintele Trump

Tensiunile dintre China şi Taiwan, războiul din Ucraina declanşat ilegal în urmă cu aproape trei ani de Federaţia Rusă şi situaţia din Orientul Mijlociu reprezintă provocările complexe de politică externă cu care se confruntă Donald Trump la debutul celui de-al doilea mandat. Practic ieri, preşedintele Trump a preluat o paletă vastă de provocări de politică externă şi securitate naţională, care necesită soluţii urgente pentru a asigura o poziţie mai solidă şi revitalizată a SUA, atât pe scena internaţională, cât şi pe plan intern.

Bazele dezordinii geopolitice actuale - de la conflictele active din Europa şi Orientul Mijlociu la pacea rece cu China - sunt numeroase, fiind ancorate în decizii politice interne, capitale externe şi pieţe internaţionale.

Administraţia Trump doreşte să corecteze multe dintre politicile pe care le consideră greşite sub administraţia Biden. Cu toate acestea, pe măsură ce preşedintele şi echipa sa negociază şi stabilesc noi direcţii strategice, ei se vor confrunta cu adevăruri dificile şi alegeri complexe.

Una dintre cele mai mari provocări este competiţia globală cu China. Sub conducerea secretarului general al Partidului Comunist, Xi Jinping, China implementează o strategie globală de export, "China Shock 2", menită să rezolve supracapacitatea industrială prin distorsionarea balanţelor comerciale şi sfidarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului. SUA au extins sancţiunile impuse Chinei pentru a preveni accesul acesteia la semiconductori de ultimă generaţie, vitali pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale şi a tehnologiilor avansate. Ca răspuns, autorităţile centrale de la Beijing investesc masiv în companii tehnologice autohtone şi intensifică presiunea militară asupra Taiwanului, riscând un impact economic global de aproximativ 5 trilioane dolari în cazul unei ocupări a insulei.

Deşi Trump pozează în adversar al regimului politic de la Beijing, e de văzut care vor fi relaţiile noile administraţii de la Washinton cu autorităţile chineze prin prisma faptului că noul preşedinte american a ridicat chiar înaintea învestiturii sale interdicţia impusă de justiţie companiei TikTok privind funcţionarea ei în SUA.

• Pacea în Ucraina se lasă aşteptată

A doua provocare este aceea a blocării negocierilor privind încetarea războiului din Ucraina, conflict iscat de Federaţia Rusă în urmă cu trei ani. Sub administraţia Biden, SUA au impus sancţiuni economice dure asupra Rusiei, dar Moscova a reuşit să atenueze impactul acestora prin redirecţionarea comerţului către China, India şi alte naţiuni din Sudul global, dornice de resursele naturale şi echipamentele militare ruseşti.

Eforturile lui Trump pentru un armistiţiu vor atrage critici din partea aliaţilor NATO, care vor înteţi dezbaterile privind angajamentul SUA faţă de apărarea Europei Centrale şi de Est. Mai ales că Donald Trump a promis iniţial că va aduce pacea în Europa în 24 de ore, după care, la sfatul consilierilor săi, a revenit şi a spus că negocierile vor dura mai mult, minimum două săptămâni, că e nevoie de o analiză amănunţită a situaţiei, dar a precizat că doreşte să aibă o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin.

În ceea ce priveşte situaţia din Europa, atragem atenţia şi cu privire la faptul că Donald Trump a afirmat recent că statele membre NATO trebuie să contribuie cu 5% din PIB pentru apărare şi că, în caz contrar, ele nu pot conta pe garanţia oferită de SUA în apărare, în cazul în care vor fi ţintele unui atac din partea unui stat terţ.

• Orientul Mijlociu, sub presiunea regimului de la Teheran

Orientul Mijlociu reprezintă un alt punct de maxim interes pentru noua administraţie de la Casa Albă, care doreşte reducerea la minimum a influenţei Iranului în zona respectivă. Un punct important pentru Donald Trump şi echipa sa este că ostilităţile au încetat pe moment în Gaza în urma acordului semnat de guvernul Netanyahu şi gruparea teroristă Hamas, cu numai două zile înainte ca noul preşedinte american să îşi înceapă noul mandat la Casa Albă. De altfel, Donald Trump a afirmat ieri că a jucat un rol în eliberarea ostaticilor israelieni de către Hamas.

Israelul a remodelat în ultimul an arhitectura de securitate a Orientului Mijlociu, iar Trump ar putea fi forţat în perioada următoare să ia o decizie referitoare la ambiţiile nucleare ale Iranului, mai ales că regimul de la Teheran pare să fi ajuns la o colborare în acest domeniu cu autorităţile de la Kremlin. Dacă liderul suprem al Iranului sau succesorul său vor depăşi pragul dezvoltării armelor nucleare, situaţia ar putea să devină una explozivă, care s-ar suprapune pe creşterea actuală a influenţei Turciei în Siria şi pe activităţile miliţiilor sponsorizate de regimul de la Teheran, precum rebelii Houthi din Yemen, ceea ce ar complica şi mai mult peisajul geopolitic.