Ce trebuie să facă românii afectaţi de insolvenţa Nordis

Persoanele care au încheiat contracte sau au făcut plăţi în avans în baza unor promisiuni către Nordis trebuie să fie informate şi să acţioneze rapid pentru a-şi proteja interesele.

Potrivit unui comunicat la redacţie, este important să se facă o serie de paşi esenţiali. În acest sens, clienţii trebuie să se înscrie la masa credală, recomandă societatea de avocatură Buju Stanciu şi Asociaţii, care gestionează numeroase cazuri ale clienţilor Nordis.

Avocaţii subliniază cei mai importanţi paşi pe care clienţii Nordis trebuie să îi urmeze:

1. înscrierea corectă la masa credală

2. monitorizarea evoluţiei procedurii în instanţă

Creditorii trebuie să fie atenţi la evoluţia procedurii şi să monitorizeze termenii cheie stabiliţi de instanţă, precum publicarea tabelului preliminar al creanţelor şi posibilele contestaţii.

3. solicitarea executării obligaţiilor din antecontracte

Unii clienţi pot cere chiar executarea obligaţiilor asumate în antecontracte, şi anume predarea

imobilelor promise, în cazul în care acestea nu au fost vândute altor cumpărători.

"Termenul limită pentru depunerea acestor declaraţii este 21 noiembrie 2024, iar înscrierea este esenţială pentru a proteja orice sume avansate şi drepturi la despăgubiri. Este esenţial ca oamenii afectaţi de insolvenţa Nordis să acţioneze fără întârziere, să se informeze riguros şi să urmeze procedurile legale cu maximă atenţie. Doar astfel îşi pot asigura şanse reale de recuperare a pierderilor. Fără o implicare activă şi respectarea acestor termene, riscul de a pierde sumele avansate este foarte mare. Este o luptă pentru dreptul lor de a fi despăgubiţi şi trebuie abordată cu seriozitate", declară Victor Buju, partener în cadrul societăţii de avocatură Buju Stanciu şi Asociaţii.

Insolvenţa dezvoltatorului imobiliar Nordis Management SRL a zguduit încrederea în piaţa imobiliară din România, dezvăluind pericole ascunse care ameninţă investitorii şi sectorul imobiliar în ansamblu.

Potrivit Tribunalului Bucureşti, Nordis a intrat în insolvenţă, cu CITR desemnat ca administrator

judiciar provizoriu. Procedura este acum în faza de observaţie, iar creditorii trebuie să fie cu ochii pe termenele-cheie: 21 noiembrie 2024 pentru depunerea declaraţiilor de creanţă şi 11 decembrie 2024 pentru publicarea tabelului preliminar al creanţelor.

Datele sale relevă că, din cele 4.065 de companii active în sectorul dezvoltatorilor imobiliari din

România (conform codului CAEN 4110), aproape jumătate operează cu un grad de îndatorare de peste 75%, bazându-se majoritar pe sumele primite în avans de la clienţi pentru a finanţa construcţiile. Mai mult, 254 dintre acestea au raportat venituri de peste 1 milion de euro în 2023, dar cu riscuri semnificative - multe dintre ele având un profil financiar similar cu Nordis.

Aceleaşi companii cumulează datorii de 20 miliarde de lei, în timp ce valoarea contabilă a activelor este de doar 20,6 miliarde de lei, lăsând un spaţiu foarte mic pentru eventuale probleme financiare.

Acest lucru reflectă o dependenţă periculoasă de avansurile plătite de clienţi, care adesea depăşesc cu mult valoarea reală a stocurilor (apartamente finalizate sau în construcţie).

Scandalul Nordis reprezintă un semnal de alarmă pentru investitori: înainte de a plasa sume semnificative într-un proiect imobiliar, este crucial să tratezi investiţia cu aceeaşi rigoare pe

care ai aplica-o în orice alt domeniu.

Consultarea unui avocat experimentat poate aduce o mai bună înţelegere a obligaţiilor contractuale, a riscurilor şi a măsurilor de protecţie care pot fi implementate de la bun început. O investiţie în imobiliare nu diferă, în esenţă, de o investiţie financiară, iar lipsa unei informări şi pregătiri juridice adecvate poate duce la situaţii similare cu cazul Nordis, unde clienţii se găsesc expuşi unor riscuri majore şi, în multe cazuri, complet neprotejaţi.

Potrivit specialiştilor juridici, avansurile mari, fără garanţii clare, au transformat piaţa într-o ruletă periculoasă pentru cumpărători. Pentru a se evita acest lucru, ar putea fi introdusă limitarea avansurilor la un anumit procent, până la 5% sau 10%, din valoarea locuinţei. Acest lucru ar aduce mai multă transparenţă şi siguranţă pentru cumpărători, reducând riscul unor viitoare falimente de amploarea cazului Nordis. De asemenea, este necesară sancţionarea practicii de a vinde un imobil de mai multe ori chiar dacă nu au fost înscrise în cartea funciară.

Încă o soluţie rapidă şi necesară ar fi notarea obligatorie a promisiunilor de vânzare în cartea

funciară pentru imobilele nefinalizate. Astfel, cumpărătorii ar fi protejaţi de riscul ca aceleaşi

apartamente să fie vândute de mai multe ori, aşa cum s-a întâmplat în cazul Nordis.