"CEC Bank - prima entitate autohtonă pentru care CE a aprobat o capitalizare în condiţii de piaţă"

A consemnat EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 10 februarie 2020

"CEC Bank - prima entitate autohtonă pentru care CE a aprobat o capitalizare în condiţii de piaţă"

(Interviu cu Bogdan Neacşu, Director General - Preşedinte al Comitetului de Direcţie CEC Bank)

"Strategia CEC Bank, după majorarea capitalului, merge către creştere organică şi tehnologie" "Circa 90% din clientela noastră este reprezentată de companii cu acţionari români"

CEC Bank este prima societate comercială românească pentru care Comisia Europeană a aprobat o capitalizare în condiţii de piaţă, nefiind catalogată ca ajutor de stat, ne-a spus, într-un interviu, Bogdan Neacşu, Director General - Preşedinte al Comitetului de Direcţie CEC Bank. Domnia sa ne-a precizat că majorarea de capital a fost aprobată în anumite condiţii şi în baza unui business plan foarte clar, ce trebuie îndeplinit în următoarea perioadă. Bogdan Neacşu ne-a explicat că, în acest context, CEC Bank nu urmăreşte în prezent vreo achiziţie sau fuziune: "La nivelul băncii, nu au fost discuţii pe tema vreunei achiziţii sau fuziuni. În acest moment, avem un business plan agreat cu Comisia Europeană în cadrul capitălizarii, în care destinaţia acestui capital merge către creştere organică şi tehnologie, nu către fuziuni sau achiziţii".

Reporter: Aţi început un mandat nou la CEC Bank, ca director general - preşedinte al Comitetului de Direcţie CEC Bank. Ce aţi găsit aici şi ce planuri aveţi în noua dumneavoastră calitate la conducerea acestei bănci?

Bogdan Neacşu: Am început un mandat ca prim-vicepreşedinte la începutul anului 2019 şi am găsit o bancă dinamică şi foarte bine reprezentată teritorial şi în faţa clienţilor români - persoane juridice şi fizice. Este o bancă ce poate deservi foarte bine toate segmentele comerciale, cu ritm bun de creştere a activităţii de creditare, în special. Am văzut că banca nu este atât de rezistentă la schimbări şi, cel puţin în zona comercială, am propus de la început câteva măsuri care să îmbunătăţească, de exemplu, partea tranzacţională, modul în care să se facă mai mult business tranzacţional, pe lângă cel clasic, iar lucrurile acestea au adus deja beneficii la nivelul întregii bănci. Veniturile noastre operaţionale la sfârşitul anului 2019 au fost de circa 1,2 miliarde lei, iar majorarea se datorează în principal creşterii volumelor şi veniturilor din tranzacţionare cu clientela noastră.

Am propus câteva măsuri chiar la nivelul modului de a vinde produsele băncii şi de a le structura. De asemenea, am avut iniţiative pentru recuperarea gap-ului tehnologic şi sunt câteva proiecte începute încă de anul trecut. Un exemplu este înrolarea clienţilor de la distanţă, proiect care va fi lansat în ultima parte a lunii februarie. El este în ultima fază de testare, dar vom începe o campanie foarte amplă de promovare a acestui serviciu de înrolare de la distanţă a clienţilor români care lucrează în România. În paralel, am dezvoltat un serviciu pentru cetăţenii români aflaţi în Diaspora. Până acum puteau face doar remiteri de sume, însă, de acum vor avea posibilitatea să îşi deschidă un cont curent la CEC Bank chiar din ţările unde sunt, vor putea să facă transferuri şi să folosească mobile-banking-ul, fie pentru a tranzacţiona, fie pentru a-şi deschide depozite.

Toate acestea sunt proiecte la care organizaţia a reacţionat foarte prompt, care sunt în curs de finalizare şi pentru care avem un feedback foarte bun. Acest lucru îmi dă încredere că vom putea implementa şi alte proiecte pentru a ne adapta noilor tehnologii. Această adaptare trebuie să ţină pasul cu cerinţele clienţilor şi, din punctul meu de vedere, trebuie să ne mişcăm pe măsură ce clientela solicită şi îşi doreşte să acceseze astfel de produse. Spun asta pentru că noi activăm foarte mult în zona urbanului mic şi în cea rurală, unde chiar dacă există un telefon mobil în mâinile oricărui client, nu înseamnă că toţi clienţii folosesc acest canal, unii preferând în continuare o relaţie personală, prin sucursale. De aceea, va trebui să fim mai eficienţi la nivel de procese, în sucursale. Aşadar, investim în ceea ce înseamnă eficientizarea proceselor bancare şi deja avem proiecte începute în acest sens. Vom merge în această linie, dar trebuie să luăm lucrurile pas cu pas.

Reporter: Recent, EximBank a finalizat achiziţia Băncii Româneşti. Consideraţi că, acum, EximBank va intra într-o competiţie cu CEC Bank?

Bogdan Neacşu: Pe noi nu ne deranjează competitorii, ci dimpotrivă, ne provoacă. De fapt, EximBank vine mai aproape de noi în clasament. În acelaşi timp, noi ne uităm la principalii competitori ai noştri şi urmărim să fim în faţa altora în ceea ce priveşte ritmurile de creştere. Şi dacă mă uit în 2019 şi 2018, ritmul de creştere a fost de peste 11% ca dinamică, la nivel de stoc de credite. Aşadar, am crescut mai mult decât media pieţei.

Reporter: Cu ce rezultate financiare aţi finalizat anul trecut?

Bogdan Neacşu: Ca rezultate principale, pentru 2019 aş evidenţia profitul estimat înainte de auditare de peste 400 de milioane de lei, în continuarea unui profit net de peste 350 de milioane în 2018. Dacă am aduna, în ultimii trei ani banca a generat un profit net estimat de circa 950 de milioane de lei. 2019 a însemnat realizarea bugetului la toţi indicatorii. La volumele de creditare şi tranzacţionare am crescut foarte bine, respectiv creditarea a crescut cu circa 11%, iar tranzacţionarea cu circa 15%, în timp ce ROE este în linie cu media pieţei.

În acelaşi timp, ne-am ţinut cheltuielile foarte bine în frâu, fără să depăşim bugetul estimat. În planul de afaceri, am estimat un trend similar şi pentru acest an. Mai trebuie subliniat că CEC Bank este prima societate comercială românească pentru care Comisia Europeană a aprobat o capitalizare în condiţii de piaţă, nefiind catalogată ca ajutor de stat.

Reporter: Intenţionaţi să mai solicitaţi o majorare de capital în acest an?

Bogdan Neacşu: În banking, fiecare acţionar îşi doreşte filiale care să se auto-susţină. Noi nu avem o bancă- mamă în spate prin care să avem acces la linii de finanţare, acţionarul nostru fiind statul român. Motivul principal pentru care am dorit această capitalizare a fost creşterea organică în această piaţă. Dorim să consolidăm capitalul românesc în sistemul bancar autohton. Am susţinut aprobarea acestei capitalizări prin faptul că CEC Bank poate să creeze profituri în anii următori. Astfel, în următorii ani, ne vom axa pe profitabilitate şi pe eficienţă. Investiţiile pe care urmează să le facem urmăresc digitalizarea şi tehnologizarea băncii, ne concentrăm pe eficienţa proceselor şi pe eficienţa produselor bancare pe care le oferim clientelei noastre. Să fie adaptate la cerinţele pieţei, să le putem livra facil şi să urmărească strategia pe care ne-o propunem, pentru că noi ne dorim să facem incluziune financiară sau să fim unul dintre pilonii importanţi care fac incluziune financiară. Vrem să sprijinim segmente importante din economia reală. Acest lucru înseamnă să ne adaptăm pe toate palierele.

Reporter: Cum a evoluat rata de neperformanţă la CEC Bank?

Bogdan Neacşu: Rata creditelor neperformante a scăzut semnificativ, în ultimii ani. Anul 2019 îl închidem cu o rată de neperformanţă de circa 5%, în contextul în care rata medie a pieţei este de 4,8-5%. De asemenea, recuperarea din aceste active a crescut semnificativ.

Reporter: Pare că suntem într-un amplu proces de achiziţii şi fuziuni pe piaţa bancară. Prezintă interes vreo instituţie financiară pentru CEC Bank astfel încât să intenţioneze să intre într-o cursă pentru o achiziţie sau fuziune?

Bogdan Neacşu: CEC Bank a primit acea capitalizare anul trecut, iar Comisia Europeană a aprobat această majorare de capital în anumite condiţii şi pe baza unui business plan foarte clar, cu puncte foarte exacte pe care noi trebuie să le îndeplinim în următoarea perioadă, asumând unele condiţii economice şi macroeconomice. Acum, avem acest business plan, agreat cu Comisia Europeană în cadrul capitălizarii, în care destinaţia noului capital merge către creştere organică şi tehnologie, nu către fuziuni sau achiziţii. La nivelul băncii, nu au fost discuţii pe tema vreunei achiziţii sau fuziuni. Dacă acţionarul o să îşi dorească acest lucru, atunci va fi necesară o discuţie cu reprezentanţii Comisiei Europene şi cu cei ai Consiliului Concurenţei referitoare la ce paşi ar trebui să facem. Însă, dacă e să rămânem în parametrii agreaţi pentru acestă capitalizare, atunci nu putem avea decât creştere organică şi proiecte de investiţie în tehnologie. Conform planurilor de afaceri de la acest moment, banca nu are în scop să intre într-o achiziţie sau fuziune, ci ne dorim să creştem organic. CEC Bank a fost un jucător al comunităţilor locale şi trebuie să întărim acest rol, evident diversificându-ne produsele şi activitatea.

Reporter: Până acum, banca s-a orientat cu preponderenţă pe afacerile din agricultură şi IMM-uri, retail, cofinanţare de fonduri UE, dar nu numai. Acum, apar din ce în ce mai multe proiecte pe smart city şi IT. Intenţionaţi să vă extindeţi şi în aceste domenii?

Bogdan Neacşu: Această zonă ridică provocări pentru toate băncile. Sunt proiecte care au anumite specificităţi - business planul se raportează la o idee inovatoare şi este foarte greu să estimezi care va fi cash flow-ul din astfel de proiecte. Pe lângă segmentele pe care le-aţi enumerat, noi ne-am adresat şi companiilor mai mari, fără să intrăm foarte mult în zona multinaţionalelor. Ne-am concentrat în zona de antreprenoriat românesc, circa 90% din clientela noastră este reprezentată de companii cu acţionari români.

Reporter: Ce aţi dori să se schimbe la nivel de macro?

Bogdan Neacşu: Cred că cel mai important lucru este să avem predictibilitate şi stabilitate. De creşterea economică şi noi suntem responsabili şi trebuie să ne implicăm activ, pentru că băncile reprezintă unul dintre pilonii economiei.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Eu folosesc tehnologia pentru a da jos valul intunericuluica sa ramana lumina adevarului!Asta ma relaxeaza cand spun adevarul!!!!Nu ne mai mintiti! Ne credeti ignoranti! Aceasta fratie permite ca banca sa imprumute bani pe care nu ii tipareste sau imprima si culmea mai percepe si dobanzi. Imprumuta bani doar printr-un inscris intr-un registru, pe un monitor de calculator, statelor, indivizilor, companiilor iar daca nu reusesti sa platesti o singura rata iti confisca toata averea, casa, masina, teren si alte posesiuni cat se poate de reale..etc, pana la valoarea sumei imprumutate, inexistenta decat intr-un registru sau ecran pe calculator.

    Asa cum am amintit acest principiu se aplica si guvernelor, care imprumuta de la privati cu dobanda in loc sa isi creeze ei bani fara dobanda. Taxele si impozitele pe care le platim de duc la plata acestor dobanzi si credite. Privatizarea inseamna vinderea activelro statului pentru ca sttaul sa nu intre in faliment sa nu poata plati toate aceste rate si dobanzi pentru imensele credite facute de cele mai multe ori la presiunea acestor institutii financiare si in consecinta statele cedeaza controlul supra terenurilor si resurselor nationale acestor banci private si institutii financiare internationale. Tot acest proces este controlat de bancile centrale ce par independente dar sunt coordonate de catre Banca pentru Reglementari Internationale, de la Geneva, din 1930 pana in prezent. Tot acest paianjen a fost coordonat de Banca Angliei cu acordul regelui Whilhem de Orania, la ordinul Nobilimii Negre. 

Comanda carte
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7397
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3041
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0232
Gram de aur (XAU)Gram de aur403.6495

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb