CEDO a decis că revocarea lui Kovesi a fost ilegală

Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Parchetului European, a câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul intentat statului român în cazul revocării ilegale din funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie dispusă de Curtea Constituţională prin decizia 358 din 30 mai 2018 şi pusă în practică de preşedintele Klaus Iohannis la 9 iulie 2018.

Decizia, luată cu unanimitate de voturi, şi motivarea CEDO face Curtea Constituţională a României să pară drept o instanţă care analizează politic anumite cauze şi nu prin prisma legis­laţie în vigoare, a separării puterilor în stat, a independenţei justiţiei şi a normelor universale privind drepturile omului şi cetăţeanului şi drepturile procesuale ale acestuia printre care se numără şi dreptul la apărare. Acelaşi drept care i-a fost încălcat Laurei Codruţa Kovesi de gaşca din jurul social-democratului Valer Dorneanu, preşedintele CCR.

Magistraţii europeni, în motivarea deciziei, arată că CEDO consideră că raportul pe baza căruia a fost revocată Laura Codruţa Kovesi a fost întocmit de ministrul justiţiei, dar că motivele invocate de fostul ministru Tudorel Toader se referă la avize pe care fosta şefă a DNA le-a exprimat în calitatea sa profesională cu diferite ocazii.

Paragraful 186 din motivarea deciziei CEDO arată că motivele prezentate de decizia Curţii Constituţionale s-au referit la investigaţiile deschise sub supravegherea solicitantei în legătură cu o posibilă corupţie care ar fi fost săvârşită de către membrii Guvernului şi la dezvăluirea în mass-media a detaliilor acestor investigaţii. În plus, declaraţiile publice ale reclamantei în legătură cu reformele legislative propuse de Guvern şi investigaţiile penale legate de aceste reforme au fost enumerate ca motive specifice pentru concedierea acesteia şi au fost citate pe larg şi comentate pe douăsprezece pagini ale raportului întocmit de ministrul justiţiei. Celelalte argumente în favoarea demiterii Laurei Codruţa Kovesi, prezentate de ministrul Tudorel Toader, au fost examinate de Consiliul Superior al Magistraturii care a stabilit că nu aveau niciun temei de fapt sau de drept sau erau legate de investigaţii disciplinare pendinte.

CEDO arată, în paragraful 189: "În cazul actual, motivele invocate de Guvern pentru a justifica măsura (n.r. - revocării) nu sunt susţinute de dovezi specifice şi, prin urmare, nu pot fi considerate convingătoare în întregul context al cazului".

Mai mult, magistraţii europeni concluzionează cu privire la aceste motive că îndepărtarea reclamantei din funcţia de procuror şef al DNA a fost legată de dreptul la libera exprimare, care include libertatea de a comunica opinii şi informaţii. CEDO arată în paragraful 190: "Prin urmare, încetarea prematură a mandatului reclamantei a constituit o ingerinţă în exercitarea dreptului ei la libera exprimare, astfel cum este garantat de articolul 10 din Convenţie".

• CEDO: Guvernul, fără scop legitim pentru revocarea lui Kovesi

CEDO observă că în raportul întocmit, fostul ministru al justiţiei, Tudorel Toader, a susţinut că revocarea reclamantei din funcţia de conducere avea drept scop protejarea statului de drept. Totodată, Curtea observă că măsura în litigiu a fost înaintată de ministrul Justiţiei, după critica reclamantei la adresa propunerilor legislative iniţiate de acelaşi ministru şi după deschiderea de către Kovesi a investigaţiilor penale în legătură cu iniţierea anumitor instrumente statutare în care fusese implicat acelaşi ministru. Curtea observă, de asemenea, din materialele prezentate de reclamantă că, dimpotrivă, s-a exprimat îngrijorarea la nivel naţional, european şi internaţional cu privire la revocarea mandatului Laurei Codruţa Kovesi.

În motivarea deciziei, CEDO arată: "În acest context, Curtea consideră că nu a fost adusă nicio dovadă care să demonstreze că măsura atacată a avut drept scop protejarea statului de drept sau a oricărui alt scop legitim. Măsura a fost o consecinţă a exercitării anterioare a dreptului la libera exprimare de către reclamant, care era şeful Direcţiei Anticorupţie din sistemul judiciar".

Curtea mai observă că Guvernul nu a prezentat niciun scop legitim pentru ingerinţa reclamată de Laura Codruţa Kovesi. Magistraţii europeni arată că, dacă o problemă aflată în dezbatere are implicaţii politice, aceasta nu este suficientă în sine pentru a împiedica, de exemplu, un judecător să facă o declaraţie în această privinţă. CEDO afirmă într-un sistem democratic, "actele sau omisiunile guvernului trebuie să fie supuse controlului atent nu numai al legislativului şi al sistemului judiciar, ci şi al presei şi al opiniei publice".

CEDO constată, în paragraful 204, că interferenţa atacată a fost determinată de opiniile şi criticile pe care reclamanta le-a exprimat public în exercitarea dreptului la libera exprimare şi observă că Laura Codruţa Kovesi şi-a exprimat opiniile cu privire la reformele legislative în discuţie în calitatea sa profesională de procuror şef al DNA. De asemenea, magistraţii europeni susţin că fosta şefă a DNA şi-a folosit puterea legală pentru a începe investigaţiile cu privire la suspiciunile de infracţiuni de corupţie comise de membri guvernului în legătură cu legislaţia extrem de contestată şi pentru a informa publicul despre aceste investigaţii şi a profitat de posibilitatea de a-şi exprima opinia direct în mass-media sau în cadrul adunărilor profesionale.

Referitor la declaraţiile lui Kovesi din spaţiul public şi din adunările profesionale, CEDO arată că Recomandarea (2000) 19 a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei recunoaşte că procurorii ar trebui să aibă dreptul de a lua parte la discuţiile publice cu privire la chestiuni de drept, administrarea justiţiei şi promovarea şi protecţia drepturilor omului, iar aceştia ar trebui să fie în măsură să pună în urmărire, fără obstrucţionare, funcţionarii publici pentru infracţiunile comise de aceştia, în special corupţia.

• CEDO: Revocarea lui Kovesi a învins menţinerea independenţei sistemului judiciar

CEDO constată că Laura Codruţa Kovesi şi-a exprimat opiniile şi criticile cu privire la reformele legislative care afectează sistemul judiciar, cu privire la aspecte legate de funcţionarea şi reforma sistemului judiciar şi competenţa procurorului de a investiga infracţiunile de corupţie, toate acestea fiind chestiuni de interes public. Declaraţiile ei nu au depăşit simpla critică dintr-o perspectivă strict profesională. În consecinţă, Curtea consideră că poziţia şi declaraţiile reclamantei, care intră în mod clar în contextul unei dezbateri pe probleme de mare interes public, au solicitat un grad ridicat de protecţie pentru libertatea de exprimare.

CEDO susţine că îndepărtarea prematură a lui Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA a învins chiar scopul menţinerii independenţei sistemului judiciar.

Magistraţii europeni arată în paragraful 209: "Încetarea prematură a mandatului reclamantei a fost o sancţiune deosebit de severă, care, fără îndoială, a avut un efect grav, prin faptul că trebuie să o fi descurajat nu numai pe ea, ci şi alţi procurori şi judecători, în viitor, să participe la dezbaterea publică asupra reformelor legislative care afectează sistemul judiciar şi, în general, asupra problemelor referitoare la independenţa justiţie".

În concluzie, în paragraful 211, CEDO arată: "Pe baza argumentelor de mai sus şi ţinând cont de importanţa primordială a libertăţii de exprimare în chestiuni de interes general, Curtea este de părere că scoaterea reclamantei din funcţia de procuror şef al DNA nu a urmărit niciun obiectiv legitim şi, în plus, nu a fost o măsură necesară într-o societate democratică".

Iar decizia luată în unanimitate a dat satisfacţie Laurei Codruţa Kovesi, CEDO constatând că Guvernul a încălcat articolele 6 şi 10 ale Convenţiei Europene.

Amintim că procesul revocării din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi a fost demarat de fostul ministru al justiţiei Tudorel Toader, la mijlocul lunii februarie 2018, după ce s-a întors dintr-o vizită în Japonia, şi la solicitarea fostului secretar general al PSD, Codrin Ştefănescu care i-a spus: "Tudorele, fă ceva!".

În 22 februarie 2018, pe baza unui raport întocmit la repezeală şi care conţinea doar declaraţiile publice ale Laurei Codruţa Kovesi, sintetizate în 20 de puncte, Tudorel Toader a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis revocarea din funcţie a fostei şefe a DNA. În 16 martie 2018, CSM a avizat negativ solicitarea lui Tudorel Toader, dar acesta a înaintat-o şefului statului. Klaus Iohannis a refuzat în 16 aprilie 2018 revocarea lui Kovesi, drept pentru care guvernul Dăncilă, la solicitarea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a sesizat Curtea Constituţională cu privire la un conflict constituţional între autorităţile statului aşa cum sunt ele stipulate în Constituţie.

Prin decizia 358 din 30 mai 2018, CCR a decis, sub conducerea lui Valer Dorneanu, cu majoritate de 6 voturi pentru şi 3 împotrivă, dar cu trei opinii contra şi două opinii concurente, revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi. Motivarea acestei decizii a fost publicată în 7 iunie 2018, iar în 9 iulie 2018 preşedintele Klaus Iohannis emitea decretul de revocarer din funcţie a lui Kovesi.

Decizia CEDO arată că raportul ministrului Tudorel Toader, decizia guvernului Dăncilă, decizia 358 din 30 mai 2018 a CCR şi decretul de revocare emisă de preşedintele Klaus Iohannis au fost greşite.

Nici Valer Dorneanu, nici Klaus Iohannis şi niciunul dintre ceilalţi actori care au pus umărul la revocarea din 9 iulie 2018 nu au de gând să demisioneze.