Cele mai multe ameninţări cibernetice la adresa instituţiilor publice sunt detectate accidental

A opta ediţie a conferinţei de Securitate Cibernetică (Cybersecurity Dialogues Romania), desfăşurată în aceste zile la Sibiu, s-a axat pe dialogul public-privat în scopul identificării celor mai bune soluţii de contracarare a ameninţărilor din mediul online.

Reprezentanţii autorităţilor locale prezenţi la eveniment au subliniat importanţa creşterii capacităţilor de identificare şi combatere a infracţiunilor electronice în contextul creşterii lor exponenţiale.

"Odată cu dezvoltarea inteligenţei artificiale, inventivitatea celor care doresc să profite de breşele de securitate a crescut foarte mult, iar efectele acţiunii lor duc nu doar la pierderi economice, ci şi, de multe ori, la disensiuni diplomatice", subliniază Mircea Creţu, prefectul judeţului Sibiu.

Vlad Alexandru Vasiu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, consideră că pandemia şi conflcitul din Ucraina au multiplicat ameninţările cibernetice, iar autorităţile publice încep să ia măsuri de prevenţie, precum strategia privind credenţialele implementată la nivel local (schimbarea periodică a parolelor, moduri de generare a acestora pentru a le face greu de penetrat etc.). Vasiu a ţinut să amintească, într-un context diferit, şi de dezvoltarea unui sistem GIS (n.r. Sistem Informaţional Geografic) în Sibiu, pe care va funcţiona tot ce ţine de urbanism, autorizări etc.

"Ne implicăm în activităţi prin care să ajungem la conştientizarea pericolelor care vin din sfera virtuală, de aici şi evenimentul din 20 septembrie organizat pentru copii pentru identificarea pericolelor care pot apare pe net. Prin dialoguri public-private precum cel de azi (n.r. ieri) sper să conturăm o strategie de securitate cibernetică bine închegată", a afirmat Cantemir Mihu, site manager Sibiu.

Principalul vector de atac cibernetic la nivelul României vine din zona ransomware (criptarea datelor victimei şi solicitarea unei recompense pentru ca această să poată avea acees iar la acestea), arată Dorin Nedelcu, expert IT în Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).

Instituţiile de stat sunt încă vulnerabile în România, mai ales că testarea periodică a posibilelor breşe de securitate nu are suport legislativ, ceea ce face ca, deocamdată, cele mai multe ameninţări cibernetice la adresa acestora să fie detectate accidental.

"Încercăm să colaborăm cu instituţiile de stat, să oferim cursuri, să formăm specialişti care să fie responsabilii interni pentru contracararea acestor atacuri", spune Nedelcu.

Acesta subliniază că au crescut foarte mult şi atacurile asupra datelor protejate prin clauze de confidenţialitate, victimele descoperindu-le apoi postate pe dark web, similar în cazul documentelor clasificate în contextul războiului din Ucraina, iar numărul de IP-uri implicate în tentativele de atacuri cibernetice a crescut exponenţial.

Stephane Mortier, director adjunct al Centrului Pentru Securitate Economică şi protecţie a Întreprinderilor din Jandarmeria franceză, sintetiza cele patru elemente de context care au dus la explozia infracţiunilor cibernetice în ultima perioadă.

În primul rând, situaţia pandemică şi răspândirea telemuncii. Dispozitivele profesionale (laptopurile de serviciu) au început să interacţioneze cu cele private (reţele de internet, stick-urile USB, etc.), iar de aici şi multiplicarea breşelor de securitate.

Apoi conflictul din Ucraina. Au apărut comunităţi civile care încearcă să destabilizeze părţile în conflict (precum Anonymus), într-o zonă caracterizată şi înainte de război de infracţiuni informatice.

Competiţia economică la nivel global presupune de asemenea o încercare de obţinere de avantaje asupra adversarilor, uneori şi prin atacuri cibernetice.

În final, încercările de combatere a schimbărilor climatice, lupta cu corupţia transfrontalieră presupun schimburi masive de date şi încercări de spargere a bazelor de date de către infractori.

Cheia acestei problematici este conştientizarea la nivel individual a pericolelor cibernetice şi construirea unei strategii la nivel naţional în direcţia anticipării riscurilor, nu doar a contracarării lor, pentru că în acest moment cheia este în mâna infractorilor, concluzionează Mortier.