CEREALE DOAR PENTRU CONSUMUL INTERN Războiul ne-a prins cu sacii goi

Invazia Ucrainei de către Federaţia Rusă şi sancţiunile impuse de comunitatea internaţională companiilor din Rusia au impact şi pe piaţa cerealelor, dat fiind că statele respective asigurau o parte importantă din importul recoltelor respective pentru Uniunea Europeană.

Imediat după declanşarea conflictului militar, Bloomberg anunţa că preţul grâului a sărit la cel mai înalt nivel din ultimii 13 ani, stârnind îngrijorări cu privire la inflaţia de la nivel mondial.

Contractele futures la bursa din Chicago au crescut în prima zi cu până la 2,8%, până la 9,6075 dolari pe bushel, înainte de a se relaxa. Câştigurile au fost plafonate joi, când preţurile au crescut cu maximul permis de bursă. Porumbul şi soia au crescut şi ele vineri, în timp ce uleiul de palmier a scăzut. Rusia şi Ucraina, numite cândva "coşul Europei", exportă aproximativ un sfert din grâul din lume şi jumătate din produsele de floarea soarelui, cum ar fi seminţele şi uleiul. Ucraina vinde, de asemenea, mult porumb în ţări din întreaga lume.

Analiştii au avertizat că războiul ar putea afecta producţia de cereale şi chiar ar putea dubla preţurile globale ale grâului. Acest lucru ar putea afecta grav cumpărătorii din ţări precum Egipt, Turcia şi, în special, multe ţări din Africa de Nord, care se bazează pe grâu şi porumb din regiune.

Peste 40% din exporturile de grâu şi porumb ale Ucrainei au mers în Orientul Mijlociu sau Africa anul trecut, iar întreruperile aprovizionării ar putea afecta disponibilitatea acestora în aceste zone.

Situaţia respectivă este monitorizată atent de autorităţile din ţara noastră, dar şi de asociaţiile de producători şi fermieri de la noi. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, susţine că, deocamdată, asigurarea produselor alimentare nu a fost perturbată, dar întreaga situaţia va fi analizată în 2 martie la şedinţa miniştrilor din acest domeniu din Uniunea Europeană.

"Nu există importuri de natură să perturbe piaţa din zona de aprovizionare Rusia sau Ucraina. Piaţa şi asigurarea produselor alimentare nu au fost perturbate. Nu se pune problema de a face mai multe stocuri decât cele uzuale. Nu există perturbări ale pieţei şi, cu siguranţă, pe baza măsurilor pe care noi le luăm, nici nu vor apărea. Pe viitor, în funcţie de evoluţia situaţiei, noi avem măsuri de răspuns astfel încât să nu se ajungă la perturbări ale pieţei. Chiar în 2 martie avem o întâlnire prin videoconferinţă toţi miniştrii Agriculturii din Uniunea Europeană astfel încât să luăm toate măsurile care să pună la adăpost de orice interferenţă care ar putea apărea", a declarat, luni, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

Realitatea internă este însă un pic diferită faţă de aceea prezentată de ministrul de resort.

Călin Mătieş preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, afirmă că ţara noastră nu poate rezista la o criză alimentară.

"Ştiţi că, Doamne fereşte, dacă războiul se extinde şi Germania, Franţa, Italia îşi închid graniţele ca să ţină mâncarea pentru oamenii lor, în două zile România se predă. Două zile. Asigurăm hrana - ceea ce există în magazine - pentru 4 milioane de cetăţeni. 16 milioane o să ne dăm în cap în două zile pentru un litru de ulei sau un kilogram de zahăr. Asta este durerea", a declarat senatorul social-democrat Călin Mătieş, ieri, în cadrul dezbaterii "Cum recucerim piaţa internă agroalimentară. Analiză SWOT", organizată de Agrointeligenţa şi Asociaţia Forţa Fermierilor.

• Fermierii susţin că statul nu deţine rezervele necesare de cereale

Fermierii din ţara noastră susţin că statul român are probleme cu privire la asigurarea rezervelor necesare de produse cerealiere, oleaginoase şi porumb.

"Am atras atenţia, încă de la începutul pandemiei, privind rezervele de cereale şi am cerut autorităţilor să oprească exporturile deoarce nu avem suficiente cereale pentru consumul intern. România are cea mai mică rezervă de cereale din comunitatea europeană. Conform studiilor făcute, nu putem supravieţui mai mult de patru luni şi jumătate, în cazul unui conflict sau al închiderii graniţelor. Consumul românilor este de 175.000 tone cereale lunar. Mi-e greu să cred că, în actualul context geopolitic, noi putem suplimenta exporturile către Uniunea Europeană pentru a suplini lipsa de export din Ucraina şi Federaţia Rusă. Comunitatea Europeană importă anual între 17 şi 21 milioane tone din America de Sud, din America de Nord şi din alte zone ale globului. Din întreaga cantitate, doar 17% reprezintă importurile din Ucraina, iar cele din Rusia sunt mult mai reduse. În actualul context, preţurile la cereale şi porumb vor exploda, iar asta va duce şi la o creştere a inflaţiei. Însă, înainte de orice prognoză cu privire la acest lucru, trebuie văzute care sunt consumurile reale şi să inventariem stocurile existente în cele 5104 de depozite autorizate pentru cereale existente în ţara noastră", a declarat, pentru ziarul BURSA, Nicu Vasile, preşedintele LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România).

El a precizat că majorarea preţurilor la cereale nu va fi influenţată doar de conflictul ruso-ucrainean, ci şi de creşterea preţurilor la inputuri - seminţe, pesticide -, cea mai mare creştere, de 300%-400% fiind consemnată la îngrăşăminte.

"E fenomenal; noi avem rezerve naturale, dar nu producem în România niciun felde îngrăşământ. Apoi, fără discuţie, va creşte preţul şi la alimente, dacă punem în calcul noilor preţuri ale energiei electrice, gazelor naturale, lipsa noastră de productivitate şi lipsa forţei de muncă, precum şi cheltuielile mari din punct de vedere bugetar. În opinia noastră, trebuie făcută urgent o reformă bugetară la nivel naţional pentru a merge mai departe, ţinând cont de perioada prin care trecem şi de faptul că fermierii sunt destul de îndatoraţi. Industrie nu mai avem, nu mai realizăm produse finite care să aducă plusvaloare, nu avem profituri, dar avem cheltuieli mari şi depindem de alte economii. La ora actuală suntem cei mai mari importatori din Europa", ne-a spus Nicu Vasile, preşedintele LAPAR.

• Producătorii din ţara noastră, pregătiţi să crească exportul de porumb

Situaţia este diferită la porumb faţă de cereale, dacă privim prin prisma producţiilor din ultimii ani şi a stocurilor existente. Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR) a menţionat pentru ziarul BURSA că ţara noastră are o piaţă bine consolidată a exporturilor, cu toate că nu producem atât de mult pentru a acoperi diferenţa de consum din interiorul Uniunii Europene, care este acoperită din alte importuri la nivel global.

"În contextul acestei invazii, producţia de porumb şi aceea de cereale din Ucraina va scădea, mai ales că unii fermieri este posibil să nu îşi poată continua activitatea agricolă, dar asta nu înseamnă că ţara vecină nu va mai produce, iar importurile din Ucraina în UE vor continua, însă la cote mai mici. Pentru suplinirea diferenţei, probabil că unele state din Uniunea Europeană vor importa şi din alte zone ale globului; se ştie că întotdeauna în Uniune a ajuns şi porumb din SUA modificat sau nemodificat genetic. Este posibil ca diferenţa necesară să vină din America de Nord şi America de Sud", ne-a spus Alina Creţu, director executiv al APPR.

Domnia sa a precizat că orice conflict conduce la creşterea preţurilor în pieţe la grâu, alte cereale, porumb şi petrol, cu efecte care nu sunt benefice pentru nimeni.

"Cert este că ne confruntăm cu o îngrijorare foarte mare în rândul fermierilor români legat de acest conflict, care vine într-o perioadă în care afacerile din ţara noastră sunt interconectate la nivel european, chiar cu cele din Ucraina şi Rusia. Lucrurile nu sunt simple pentru nimeni, iar acest conflict ne îngrijorează direct, de la costurile cu energia până la costurile cu materiile prime şi utilajele agricole care vor determina creşteri pentru femierii din România. Incertitudinile privind faptul că suntem aproape de zona de conflict vor duce şi ele la scăderea încrederii în investiţiile în această zonă", a arătat Alina Creţu.

Reprezentanta APPR a menţionat că, în aceste condiţii, dacă va fi nevoie, producătorii români de porumb vor putea creşte exporturile, dacă ne vom confrunta cu extinderea în timp a conflictului ruso-ucrainean.

"E destul de greu de spus cu cât vom creşte pentru că exportăm anual o cantitate destul de importantă, între 1,5 milioane şi 3 milioane tone în anii foarte buni. Cantitatea exportată reprezintă 50% din cantitatea produsă în fermele comerciale, deoarece în fermele mici producţia este folosită în general pentru autoconsum. Noi putem să creştem cu 10-20% această capacitate de export, dar din recolta pe care o vom avea anul acesta, deoarece din recolta de anul trecut nu mai avem mult pe stoc. Practic în luna martie sau aprilie noi vom opri exportul de porumb până în toamnă", ne-a spus Alina Creţu, director executiv al APPR.

Ea a precizat că prognozele şi estimarea culturilor din acest an vor putea fi făcute după semănarea acestora în perioada următoare.