Tribunalul Bucureşti a respins, vineri, cererea de intervenţie prin care Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, a contestat alegerea Vioricăi Dăncilă în funcţia de preşedinte şi a lui Mihai Fifor în funcţia de secretar general la congresul din 29 iunie. Magistraţii au încuviinţat modificările statutului votate la congres şi noua conducere a PSD.
Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Cererea de intervenţie a lui Liviu Dragnea în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care PSD solicita instanţei să ia act de modificarea statutului şi de noua conducere a formaţiunii politice votate la Congresul din 29 iunie 2019, s-a dorit a fi o lovitură de graţie aplicată social-democraţilor de fostul lider, care acum se află încarcerat în Penitenciarul Rahova.
Dragnea a contestat organizarea şi rezultatului congresului, prin prisma faptul că, în conformitate cu statutul adoptat în martie 2018, el nu putea fi revocat din funcţia de preşedinte al PSD decât prin votul membrilor partidului. În cererea sa, Liviu Dragnea a mai susţinut că, având în vedere că cele două angajate DGASPC care au lucrat în realitate la PSD Teleorman au comis fapte de fraudă, activitatea organizaţiei judeţene a fost ilicită în perioada 2006-2012, ceea ce duce, potrivit legii, la dizolvarea acesteia. Astfel, având în vedere că la votarea modificărilor de statut din 29 iulie au participat inclusiv reprezentanţi ai PSD Teleorman, Liviu Dragnea susţine că PSD şi-a însuşit actul ilegal comis de organizaţia Teleorman, ceea ce ar putea duce chiar la dizolvarea întregii formaţiuni, potrivit sursei citate.
Fostul lider PSD afirmă că instanţa a decis că activitatea celor două a cauzat pierderi DGASPC, iar acest fapt duce la concluzia că "fie organizaţia de partid PSD Teleorman trebuie dizolvată şi dizolvarea constituie modificare de statut şi trebuie comunicată Tribunalului Bucureşti (...), fie, în situaţia în care partidul PSD central nu a procedat în maniera acesta, şi în data de 29 iulie 2019 au participat inclusiv reprezentanţi din cadrul organizaţiei de partid PSD Teleorman la votarea modificărilor la statut, suntem în ipoteza juridică în care conduita PSD Central echivalează cu însuşirea actului ilegal comis de organizaţia PSD Teleorman in intervalul 7.07.2006- 18.12.2012, ceea ce duce chiar la dizolvarea partidului politic PSD însuşi".
Faţă de solicitarea formulată de Liviu Dragnea, deputatul Florin Iordache a spus: "Bate câmpii. Conform statutului, Liviu Dragnea şi-a pierdut calitatea de membru PSD în momentul în care a fost arestat. Noi nu mai aveam preşedinte. Statutul vechi spunea ca preşedintele este ales de toţi membrii de partid".
El a spus că statutul partidului a fost modificat, astfel încât preşedintele să fie ales numai cu votul delegaţilor, la Congres.
Iordache a precizat: "Pe noul statut, Viorica Dăncilă a fost aleasă preşedinte. Orice modificare de statut trebuie validată de instanţă. Acţiunea lui Dragnea a intervenit în procesul de validare a noului statut. Încearcă să lege dosarul în care a fost condamnat de statut, făcând trimitere la organizaţia Teleorman, acolo unde erau membre de partid cele două femei din dosar, dar pe mine mă pierde juridic. Nu sunt şanse să aibă câştig de cauză în instanţă".
Afirmaţiile lui Florin Iordache sunt inexacte. Liviu Dragnea nu şi-a pierdut calitatea de membru în momentul condamnării penale definitive şi nici în momentul arestării. Dacă ar fi fost aşa cum afirmă Iordache, atunci Liviu Dragnea nu ar fi trebuit să mai ocupe funcţia de preşedinte al PSD şi să nu mai fie nici măcar membru după condamnarea definitivă din dosarul Referendumul. Cu toate acestea, el a continuat să conducă PSD până în momentul în care, în 27 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
Conform statutului PSD adoptat la Congresul Extraordinar din 10 martie 2018, la art. 23 se arată:
"Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat:
- persoanele lipsite de drepturi electorale, cu excepţia celor precizate la art. 13;
- persoanele cărora le este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti sau, prin Constituţie sau lege, le este interzisă asocierea politică;
- persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării, pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă sau pentru alte fapte antisociale grave;
- persoanele compromise moral şi politic;
- persoanele care promovează violenţa, ideologia fascistă, anarhismul, rasismul, şovinismul, separatismul etnic sau teritorial şi orice alte idei ori acţiuni extremiste sau contrare intereselor naţionale, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".
Dar pentru ca un membru să piardă această calitate este necesară radierea sau excluderea lui. De altfel, art. 26 din statutul PSD arată: "Calitatea de membru al Partidului Social Democrat se pierde prin demisie, radiere, excludere sau înscriere în alt partid. Demisia se înregistrează la sediul organizaţiei locale şi intră în vigoare la data depunerii cererii, ca expresie a voinţei liber exprimate a persoanei în cauză. Înscrierea într-un alt partid politic sau declararea ca independent ori neafiliat politic se consideră demisie de drept din PSD. Radierea se face în situaţia în care se constată că, ulterior dobândirii calităţii de membru de partid, persoana se află într-una din situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 23, precum şi în caz de deces. Excluderea din partid se hotărăşte în conformitate cu prevederile statutare".
În momentul convocării Congresului din 29 iunie nu exista nicio decizie de radiere sau de excludere a lui Liviu Dragnea din PSD.
Mai mult, conform art. 122 din statutul PSD, preşedintele partidului este ales sau revocat de către toţi membrii de formaţiunii social-democrate în cadrul alegerilor interne desfăşurate în baza Regulamentului de organizare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al partidului, elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv Naţional.
Revocarea lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al PSD nu s-a făcut conform statutului aflat în vigoare la momentul organizării congresului din 29 iunie 2019, ci conform modificării adoptată la acel congres.
Cu alte cuvinte, liderul încarcerat al PSD a avut motive statutare să contes-te Congresul din 29 iunie şi rezultatele sale. Dacă adăugăm şi motivarea privind ilegalităţile din rândul organizaţiei judeţene PSD Teleorman, ilegalităţi acoperite de liderii partidului care nu au desfiinţat filiala respectivă, atunci tabloul contestării este complet. Decizia instanţei de fond nu i-a dat dreptate fostului lider al PSD, care mai are o şansă: calea apelului.
1. Vai de capul lui...
(mesaj trimis de Ion în data de 12.08.2019, 06:32)
Cine ne-a condus...