CEREREA LUI TĂRICEANU, ADMISĂ CCR consideră că există conflict juridic între DNA şi Guvern în ancheta privind OUG 13

Actualizare 19:26 PÎCCJ: "Motivarea CCR va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei"

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine că a luat cunoştinţă despre decizia Curţii Constituţionale privind constatarea existenţei unui conflict între Guvern şi Ministerul Public, prin DNA, şi că motivarea CCR va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracţiunile ce constituie obiectul dosarului cunoscut generic sub denumirea de "Adoptarea Ordonanţei 13", potrivit unui comunicat de presă trimis Redacţiei.

În document se arată: "Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat cunoştinţă despre Decizia Curţii Constituţionale privind constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public prin Direcţia Naţională Anticorupţie, decizie prin care instanţa de contencios constituţional a constatat că «acţiunea PÎCCJ - DNA de a-şi aroga atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG13/2017, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute de art. 115 alin 4 şi 5 din Constituţia României, respectiv ale Curţii Constituţionale, prevăzute de art. 146 lit. din Constituţie», a generat un conflict juridic de natură constituţională între respectivele autorităţi ale statului".

Sursa citată menţionează că motivarea CCR va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei în acest caz.

În comunicat se menţionează: "Motivarea Curţii Constituţionale va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracţiunile de favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, fals intelectual, ce constituie obiectul cauzei înregistrată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ, cauză cunoscută generic sub denumirea de «Adoptarea Ordonanţei 13»".

(M.I.)

--------

Actualizare 17:40 Tăriceanu: "DNA este «afectată de corupţia puterii»"

Călin Popescu Tăriceanu a salutat decizia CCR la sesizarea privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, sesizare depusă chiar de preşedintele Senatului. De asemenea, el a acuzat direcţia anticorupţie că este "afectată de corupţia puterii", transmite Digi24.

Călin Popescu Tăriceanu a vorbit şi de decizia DNA de a clasa o faptă şi de a transmite la Parchetul General dosarul privind OUG 13: "Am observat azi de dimineaţă o mişcare tactică de a înlătura ruşinea care putea plana asupra DNA", a spus el, adăugând că, probabil, procurorii anticorupţie "au intuit că vor pierde la CCR".

Ancheta DNA privind OUG 13 este "o premieră nedorită", iar decizia CCR "vine să aducă lucrurile în normalitate", mai spune şeful Senatului.

El adaugă că se bucură de această decizie, dar că "e nefiresc să ne bucurăm de normalitate", conform sursei citate.

(M.I.)

--------

Actualizare 17:00 Dorneanu: "Parchetul nu poate ancheta oportunitatea elaborării OUG 13, dar poate cerceta fapte concrete"

Preşedintele Curţii Constituţionale (CCR), Valer Dorneanu, a precizat că decizia privind existenţa unui conflict juridic în legătură cu ancheta privind Ordonanţa de Urgenţă (OUG) 13 este obligatorie şi se aplică pentru viitor, astfel că în continuare Parchetul nu poate ancheta elemente ce ţin de oportunitatea elaborării şi adoptării actului normativ, dar poate face cercetări în legătură cu fapte concrete, care pot atrage răspunderea penală directă.

Valer Dorneanu a spus că DNA a informat astăzi CCR că s-a clasat urmărirea penală privind cercetarea unui conducător de partid în legătură cu adoptarea OUG 13 şi s-a trimis dosarul la Parchetul General pentru celelalte două fapte plus alte trei fapte.

Preşedintele CCR a explicat, citat de News.ro: "Decizia noastră are putere obligatorie. Ea se aplică numai pentru viitor. Ce a făcut parchetul până aici este răspunderea lui, iar de aici şi DIICOT sau Parchetul General - şi DNA, dacă rămâne soluţia la el, că e proiectul care poate fi infirmat de procurori - de aici înainte, toate actele de anchetă, de cercetare penală, trebuie făcute în aşa fel să nu încalce atribuţiile CCR, ale Parlamentului şi Guvernului".

Valer Dorneanu a completat, subliniind că procurorii trebuie să se concentreze doar pe aspectele penale, "care să atragă răspunderea concretă, penală, nu răspunderea ipotetică".

(S.A.)

----------

Actualizare 16:15

Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au decis astăzi că există un conflict juridic între Direcţia Naţională Anticorupţie şi Guvern, în ceea ce priveşte anchetarea de către DNA a modului în care a fost elaborată Ordonanţa de Urgenţă (OUG) 13.

Curtea Constituţională a dezbătut astăzi sesizarea privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, depusă în urmă cu aproximativ trei săptămâni de către preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care susţine că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească, relatează Digi24.ro.

"Există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri", a spus Valer Dorneanu, preşedintele CCR.

Valer Dorneanu consideră că, în cazul dezbătut de Curte, este vorba de un asemenea conflict juridic.

Acesta a explicat: "DNA a început o acţiune care s-a marcat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, audieri de la cel mai mic la cel mai mare în legătură în felul în care s-a adoptat un act normativ. El se aprobă în anumite condiţii şi este o putere delegată din partea autorităţii legislative. (...) DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condiţiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competenţelor DNA".

Dorneanu a precizat că verificarea respectării condiţiilor de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă revine Curţii Constituţionale, nu DNA şi că a fost încălcat dreptul Guvernului de a decide oportunitatea legiferării. El a invocat şi un document al Comisiei de la Veneţia care aminteşte că "procedurile penale nu ar trebui folosite pentru a sancţiona neînţelegeri politice".

"Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi s-au deteriorat relaţiile care trebuie să existe între autorităţile legislativă, executivă şi judecătorească", a mai spus Dorneanu.

Decizia CCR vine în aceeaşi zi în care DNA a clasat o faptă din dosarul privind OUG 13 şi a trimis cauza la Parchetul instanţei supreme pentru continuarea cercetărilor pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe.

Astăzi, referindu-se la acest subiect, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că problema trebuie tranşată definitiv. Iar Tudorel Toader, care a fost judecător la Curtea Constituţională, a sugerat şi care poate fi calea optimă.

Tudorel Toader a afirmat: "Nu este suficient să spui că a fost conflict, nu-i suficient să spui cine a creat conflictul, ci trebuie luată o decizie astfel încât pe viitor să nu se mai întâmple astfel de conflicte. O decizie favorabilă ar fi o decizie care ar dezlega o problemă de principiu, o problemă de principiu care rezultă din separaţia puterilor şi anume procurorul anchetează acte, fapte infracţionale şi nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, unui act. În concret, dacă Guvernul adoptă un act juridic, o Hotărâre de Guvern, o Ordonanţă de Urgenţă, ce o fi, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea adoptării actului, nici legalitatea adoptării şi nici constituţionalitatea. De ce? Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, când aprobă/respinge Ordonanţa, legalitatea este verificată de judecătorul de contencios administrativ, iar constituţionalitatea de către judecătorul constituţional".

(S.A.)

-----------

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, astăzi, sesizarea privind un posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, depusă în urmă cu aproximativ trei săptămâni de către preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

Preşedintele Senatului susţine că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească, potrivit News.ro.

"Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia Curţii Constituţionale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale", se arată într-un comunicat de presă transmis de Senat.

Tăriceanu susţine că OUG 13 abordează o temă de politică penală a statului român, "ori, măsurile de politică penală se află în competenţa exclusivă a Parlamentului şi a Guvernului, alte autorităţi publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot şi trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferenţă, de amestec discreţionar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menţionează în sesizarea trimisă Curtea Constituţională a României".

"Preşedintele Senatului consideră că, procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, reprezentanţii Ministerului Public au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR", se mai arată în comunicatul transmis de Senat.

De asemenea, Tăriceanu cere Curţii Constituţionale să statueze că organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării unor acte normative.

Preşedintele Senatului a criticat ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Ministerul Justiţiei (MJ) cu privire la adoptarea OUG 13, susţinând că aceasta reprezintă o imixtiune nepermisă a Parchetului în activitatea Guvernului.

Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei, Oana Schmidt Hăineală, a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi audiată, în calitate de martor, în dosarul în care se fac cercetări legate de modul de elaborare a ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. În acelaşi dosar, a fost audiat şi fostul secretar de stat Constantin Sima, tot în calitate de martor. Sima a declarat că nu a contribuit la elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13/2017 privind codurile penale, abrogată de Guvern, la cinci zile după adoptare.

Secţia pentru procurori a CSM a decis încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei a procurorilor Constantin Sima şi Oana Schmidt Hăineală, la solicitarea procurorului general al României, care a arătat că măsura trebuie luată pentru a asigura derularea "în condiţii de imparţialitate" a dosarului de la DNA. În acelaşi dosar au fost audiaţi secretarul genreal al Guvernului, Mihai Busuioc, ministrul de Interne, Carmen Dan, şi ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu.

După decizia CSM, Ministerul Justiţiei a anunţat că procurorul Oana Schmidt Hăineală a solicitat prim-ministrului încetarea calităţii de secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Sima şi Hăineală erau din 16 ianuarie secretari de stat la Ministerul Justiţiei. Înainte de încetarea detaşării, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, îşi delegase atribuţiile lui Constantin Sima, pentru perioada 1-7 februarie.

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în urma unui denunţ formulat în 24 ianuarie de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei "Iniţiativa România".

Legat de acest dosar, DNA a precizat că se fac acte procedurale cu privire la aspectele sesizate de mai multe persoane, privind posibile fapte legate de "modalitatea de adoptare a unor acte normative".