Primele 100 de zile ale mandatului prezidenţial Obama au fost marcate, nu la Casa Albă şi nici la un megashow televizat, ci tocmai în Arnold, Missouri, într-o şcoală! Preşedintele a dat o explicaţie simplă şi convingătoare pentru alegerea sa: "Se simte bine în mijlocul Americii, acolo unde bunul simţ domneşte, cel mai adesea!" Ar mai fi una, simbolică. Încheierea campaniei sale prezidenţiale a avut loc tot în Missouri, la Springfield, iar Preşedintele a vrut să vorbească despre primele realizări acolo unde a făcut marile promisiuni ale mandatului pe care l-a solicitat americanilor.
Sumarul primelor 100 de zile ale Preşedintelui SUA: a curăţat molozul adunat de pe urma celei mai mari recesiuni a economiei americane, de la Marea Depresie, şi a aşezat primele cărămizi ale edificiului pe care scrie "O nouă prosperitate pentru America".
Să vedem cum stau lucrurile în partea practică. Sunt tentat să pun pe două coloane temele şi soluţiile lor cu temele şi soluţiile noastre. Nu pentru a compara dimensiuni, ci principiile care inspiră măsurile. Ele rămîn comparabile, în ciuda diferenţelor de structură, mărime şi dinamică a crizei, în Statele Unite şi în România.
Planul de "recuperare" al Americii, de re-angrenare a mecanismelor de bază care fac să se învîrtă rotiţele activităţilor economice, propus de Administraţie şi aprobat de Congres, are un criteriu precis de eficienţă: numărul de locuri de muncă pe care le creează fiecare tronson financiar disponibilizat din resursele federale. Exemplu: 2500 de locuri de muncă într-o zonă industrială, urbană, legată de industria energetică eoliană; 20.000 de locuri de muncă în industria transporturilor, reparaţii şi amenajări de drumuri, poduri şi trasee de cale ferată.
Din păcate, în cazul României, nimeni nu mai ştie dacă mai există un asemenea plan sau nu, iar de la semnarea acordului cu FMI, nimeni nu mai vorbeşte de crearea de locuri de muncă, ci de reducerea lor! Din raţiuni de control bugetar, desigur!
Al doilea punct al abordării americane: reduceri de taxe pentru 95 de milioane de gospodării, care pun în buzunarul beneficiarilor un total de 120 de miliarde dolari. Încă o dată, cifrele nu sunt importante, în sine. Direcţia economică şi socială spre care arată este! La noi, Guvernul şi administraţiile locale îşi folosesc inepuizabilele rezerve de ingeniozitate pentru a inventa motive de creştere a taxelor existente, respectiv pentru inventarea altora noi. Din raţiuni bugetare, desigur!
În America, Administraţia a introdus legislaţie pentru cuprinderea în zona serviciilor medicale, acoperite de fonduri federale, pentru milioane de copii. La noi, după plata oficială a medicamentelor, Guvernul oficializează plata serviciilor medicale. Parţial, desigur, şi numai din raţiuni bugetare! Ba, nu! Domnul ministru de resort a invocat şi raţiunea superioară a competiţiei, ca mecanism de reglare a calităţii în serviciul medical pe care bolnavii îl plătesc acum de trei ori: odată prin tributul la asigurări sociale, o dată direct la uşa spitalului şi încă o dată la buzunarul personalului medical-sanitar! Doar nu crede cineva că acea taxă va fi vreodată eradicată în România! În America, ar mai fi şi politicile de sprijin financiar pentru refinanţarea poliţelor la împrumuturile pentru case, acordate unor familii aflate în condiţii speciale, precum şi măsurile care au sprijinit activitatea de finanţare a împrumuturilor mici, pentru educaţie, pentru micii întreprinzători, pentru nevoi familiale, pentru achiziţionarea de automobile. La noi, doar "programul rabla" şi-a continuat finanţarea, în rest băncile au fost lăsate să facă ce vor ele, adică să închidă creditele şi să-şi alerge clienţii pentru a le lua bunurile mobiliare şi imobiliare, pentru că sunt datornici.
Să vedem cum stăm cu măsurile pentru fundaţia Noii Economii americane. Cinci piloni vor asigura structura ei, conform planurilor şi măsurilor întreprinse de Administraţia Obama:
Noi investiţii în educaţie - La noi, reducerea salariilor şi a oricăror cheltuieli pentru educaţie!
Noi investiţii în energia regenerabilă, care vor crea milioane de noi locuri de muncă - La noi există ceva planuri de dezvoltare în domeniul nuclear, dar potenţialul pentru crearea de noi locuri de muncă este redus;
Noi investiţii în domeniul sănătăţii, care vor reduce costurile per familie şi per angajator/investitor - La noi, doar creşterea cotelor la asigurări, atît per familie, cît şi per angajator, iar investiţii ale statului ioc. Rămînem în schimb bine ataşaţi de lozinca "privatizării" sectorului medical-sanitar.
Economii la cheltuielile de administraţie, ca sursă de reducere a deficitului bugetar - La noi, reduceri ale fondurilor de salarii, ca sursă de sărăcire a salariaţilor şi de încadrare în parametri prescrişi de constrîngerile împrumutului FMI;
Noi reguli pentru activităţile şi piaţa financiar-bancară, menite să evite derapajele trecutului, să încurajeze iniţiativa şi inovaţia, în condiţii de securitate financiară - La noi, ce fac băncile este treaba băncilor, mai ales că majoritatea se supun reglementărilor de la sursă! Bruma de control exercitată de Banca Naţională a fost redusă aproape de zero, tot prin prevederile acordului cu FMI.
Ce şanse are economia americană să iasă din recesiune şi din catastrofa în care a fost aruncată de excesele deregularizării şi ale politicii iresponsabile a profitului fără acoperire în activităţi, bunuri şi servicii, rămîne de văzut! Sigur este că ceea ce a făcut pînă acum Guvernul României în condiţiile crizei şi drumul pe care s-a aşternut, ascunzîndu-se sub anteriul FMI-ului, nu are cum să ne scoată din criză
1. fără titlu
(mesaj trimis de alma în data de 04.05.2009, 07:14)
Stiti din ce cauza "nu se potriveste"?
Pentru ca :"iarna nu-i ca vara/nici basescu ca obama".