Chisăliţă, AEI: "Propunere privind Direcţiile Strategice Post Plafonare a Preţului în Energie"

În anul 2022 Guvernul României a aprobat mai multe acte normative privind aplicarea unor Măsuri guvernamentale pentru gestionarea efectelor creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale, care urmează să expire în 31 martie 2025, se arată într-un comunicat al AEI, remis redacţiei.

Legislaţia emisă suspenda preţul din contracte şi stabilea aplicarea unui preţ plafonat de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici, cu plata de la bugetul de stat a diferenţei între costurile de achiziţie ale furnizorilor şi preţul plafonat, dacă costurile sunt mai mari de 0,31 lei/kWh, transmite Dumitru Chisăliţă, Preşedinte, Asociaţia Energia Inteligentă. Dacă costurile furnizorilor erau mai mici decât 0,31 lei/kWh atunci furnizorul calcula în fiecare lună un preţ de vânzare compus din costurile de achiziţie la care se adaugă o marjă reglementată, precizează sursa menţionată.

Preţul gazelor în contractele de vânzare gaze, care sunt suspendate până în 31 martie 2025, sunt la un nivel de cca 0,55 lei/kWh, preţ care cel mai probabil va rămâne valabil cel puţin până în vara anului 2025, informează sursa. Astfel, începând cu luna aprilie 2025, preţurile din facturi vor fi duble. Probabil în vara anului 2025 va reapărea timid concurenţa pe piaţa de gaze, dar care va aduce preţuri uşor mai mici, în cel mai fericit caz începând cu anul 2026. Această variantă va adduce toate riscurile care au existat în piaţă înainte de plafonarea preţurilor la gaze (unele clauze abusive, creşteri de preţuri urmare a unor clauze din contract etc.), se mai arată în comunicat.

Având în vedere că în lipsa unor acţiuni corespunzătoare derulate încă din anul 2024, la momentul încetării efectului acestor măsuri, preţul gazelor în facturile românilor ar putea fi dublu, Asociaţia Energia Inteligentă solicită Guvernului, luarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru atingerea preţului corect la consumatori, potrivit sursei citate.

În acest sens, pentru a veni în sprijinul executivului şi a românilor, înaintăm o propunere de Strategie Post Plafonare a Preţului în Energie, precizează sursa.

Această propunere pleacă de la învăţăminele desprinse din greşelile din anii anteriori şi a recunoaşterii unor adevăruri incontestabile, potrivit comunicatului:

"-Analizând situaţia preţurilor la gaz şi energie în ultimii 20 de ani, acestea au scăzut faţă de preţul mediu, doar atunci când a existat presiunea concurenţei. Au fost singurele momente în care preţul a scăzut în piaţă sustenabil (sustenabil, în sensul în care, preţurile nu au fost scăzute administrativ o perioadă scurtă de timp urmând ca în perioada următoare să se crească, tot administrativ, preţul mult peste preţul pieţei şi astfel în fapt consumatorul per total a achitat mult mai mult decât preţul pieţei - 2009, 2019, 2021 / sustenabil, în sensul în care nu s-a creat o subvenţie încrucişată a preţurilor între segmenete de consumatori - a scăzut preţul la populaţie şi a crescut preţul la industrie care a atras creşterea preţului la bunurile pentru populaţie şi astfel aceasta a avut cheltuieli mult mai mari în bugetul gospodăriei - 2007).

-Piaţa liberă, nu creşte şi nu scade preţul. Nefuncţionarea pieţei libere, fie datorită abuzurilor, fie datorită nerespectării principiilor concurenţei, fie din lipsă de cunoştiinţe şi informaţii la nivelul consumatorului, fie datorită lipsei unor instrumente reale de soluţionare a unor litigii, este cauza care a determinat creşteri ale preţului în piaţa liberalizată din România în afara perioadelor de criză.

-Liberalizarea pieţei de gaze şi energie, din anul 2020 a fost un eşec. Lipsa pregătirii corespunzătoare a consumatorilor, peste care s-a suprapus comportamentul abuziv al unor furnizori (urmare a lipsei unor acţiuni al "câinilor de pază" al unei pieţe liberalizate - ANRE, Consiliul Consurentei, ANPC - şi mai ales lipsa unei entităţi de Soluţionare alternativă a litigilor de pe piaţa energiei), urmată de criza gazelor şi creşterea record a preţurilor, culminând cu un model de protecţie al consumatorilor în timpul crizei necorespunzător, a determinat erodarea încrederii în noţiunea de liberă alegere.

-Regândirea fiscalităţii în domeniul energetic. O piaţă liberă înseamnă mai puţini bani la bugetul de stat, urmare a aplicării taxelor şi accizelor la o bază mai mică, determinate de preţuri mai mici rezultate din creşterea concurenţei.

-Scăderea tarifelor la gaz şi energie se poate face doar prin creşterea eficienţei şi scăderea costurilor. Creşterea ineficienţei în sectorul energiei în ultimii ani, creşterea consumurilor tehnologice şi a pierderilor a determinat creşteri importante de tarife."

• Strategia Post Plafonare a Preţului Gazelor Naturale

Pentru a evita ca preţul gazelor din contractele de vânzare gaze, care sunt duble în momentul de faţă să devină preţ efectiv plătit de consumatori după data de 31 martie 2025, este necesară realizarea următoarelor activităţi, transmite AEI:

"1.Demararea urgentă a unei campanii masivă de informare şi pregătire a consumatorilor în vederea reliberalizării pieţei la gaze

2.Profesionalizarea "câinilor de pază" ai unei pieţe libere - Reorganizarea ANRE, Consiliul Concurenţei, ANPC şi înlocuirea în modul de lucru al acestora ca acţiuni principale elementele reactive - amendarea celor care încalcă legea după sesizarea unor abuzuri, cu acţiuni preventive şi de reducere a abzurilor asupra consumatorilor şi prevenire a încălcării legii.

3.Înfiinţarea unei entităţi de Soluţionare alternativă a litigilor de pe piaţa energiei, dezvoltată ca un Parteneriat Public cu o Asociaţie Non Profit de specialitate.

4.Suspendarea pe un termen de 3 ani a prevederilor din Codul Civil privind piaţa de energie prin care furnizorii pot să prelungească un contract de furnizare fără semănatura efectivă a clientului pe un contract/act adiţional

5.Reglementări ale pieţei, arată datele comunicatului:

• Organizarea de către ANRE (direct şi indirect) a unor sesiuni/acţiuni de ofertare concurenţială a gazelor naturale începând cu data de 1 aprilie 2024, pentru refacerea concurenţei

• Abonamentul la gaze - Aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada cu minim de cost (perioada caldă). Rezervări de capacitate pe sistemele de distribuţie concomitent cu introducerea tarifării binome în scopul aplatizării curbei de cost pentru consumatori pe perioada unui an şi reducerea impactului facturilor asupra bugetului consumatorului în perioadele reci. Conform estimărilor noastre înseamnă o reducere a preţului gazelor cu cca. 3% (pe baza datelor din anul 2021).

• Publicarea marjei comerciale pe facturile de gaze, care conform estimărilor noastre înseamnă o reducere a preţului gazelor cu cca. 2% (pe baza datelor din anul 2021).

• Separarea activităţilor de trading de cea de furnizare en details, astfel încât să se reducă activitatea de specula din piaţă. Conform estimărilor noastre pe baza datelor de istoric, dacă o astfel de obligaţie exista în anul 2021 ar fi înseamnat o reducere a preţului gazelor cu cca. 3%.

• Rapoarte privind preţul mediu stabilit pe piaţa de gaze, astfel încât să se cunoască nivelul preţului correct şi să nu se mai accepte atât de uşor de către consumatori a oricărui preţ cerut de furnizor. Obligativitatea realizării de către ANRE, Operatorii Bursieri de rapoarte saptamanale şi lunare, publicate până cel mai tarziu a 3-a zi din săptămâna următoare şi a 5-a zi din luna următoare privind preturile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie. Conform estimărilor noastre pe baza datelor de istoric, înseamna o reducere a preţului gazelor în anul 2021 cu cca. 0,5%.

6.Măsuri fiscale

• Reducerea TVA de la 19% la 5 % pentru următorul an pentru toate contractele nou încheiate (nu se aplică pentru contractele care sunt prelungite prin Act Adiţional), este o măsură care ar determina o scădere a preţului mediu al gazelor la consumatorul final casnic cu cca. 16%

• Impunerea, unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul ofertelor de preţ şi nu de a colecta bani la bugetul de stat

7.Măsuri pentru reducerea sărăciei energetice şi protejare a consumatorilor vulnerabili

• extinderea aplicabilităţii legii de la "stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie" la "măsuri de diminuare a sărăciei energetice şi de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie ;

• stabilirea unor indicatori ai sărăciei energetice şi impunerea prin lege a ţintelor de diminuare a sărăciei energetice;

• numirea unei entităţi responsabile cu diminuarea sărăciei energetice;

• aranjamente speciale de plată pentru clienţii vulnerabili care nu pot achita factura, precum: eşalonarea plăţii în perioadele cu consum ridicat, termene de graţie, nivelarea anuală a facturilor, etc.;

• evitarea deconectării în perioadele cu consum ridicat;

• măsuri destinate creşterii performanţei energetice de tipul reabilitării termice a locuinţei, respectiv de eficientizare a consumului, subsumate obiectivelor PNAEE de creştere a eficienţei energetice în sectorul rezidenţial.

• impozitarea diferenţiată a locuinţelor pe clase energetice

• măsuri pentru implicare a furnizorilor de energie în activităţi de reducere a sărăciei energetice

8.Măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienţei energetice la operatori şi consumatori

9.Măsuri pentru cazuri de nefuncţionare a pieţei şi cazuri de urgenţă energetică - Planul de Urgenţă Energetică"

În viitor când piaţa se va confrunta cu creşteri repetate de 20 - 30% a preţului la nivel de câteva zile (5-10 zile consiecutive), nu mai putem vorbi de o piaţă liberă pe deplin funcţională. O piaţă disfuncţională a energiei, cu un dezechilibru mare între cerere şi ofertă, impune o altă abordare, care trebuie legiferată. Este important să se stabilească când se aplică astfel de măsuri, informează Chisăliţă, preşedinte AEI.

Recomanda introducerea unor acţiuni de reglementare a pieţei libere pentru o perioadă determinată (gaze, energie electrică), în baza Legii 21/1996 cu toate modificările ulterioare, care prevede la Art. 4 (3) În împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora, conform sursei menţionate.

Asemenea măsuri pot fi adoptate prin Hotărâre de Guvern, pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri, relatează sursa.

Astfel, considerăm că în baza alin 3, art 4 din Legea 21/1996 este necesară modificarea legii 123/2012 în care să se prevadă că la dezechilibre majore preconizate între cerere şi ofertă (20-30% timp de minim 10 zile), se vor aplica următoarele măsuri, potrivit AEI:

"• "Cap la preţ final" pentru fiecare furnizor, cu plafonarea profitului furnizorului/producătorului şi mecanism de recuperare a costurilor,

• Suspendarea temporară a exporturilor,

• Introducerea coşului de import astfel încât cantităţile de energie (gaze şi energie electrică) importate să fie distribuite în mod unitar la nivelul tuturor consumatorilor,

• Plafonarea pe termen scurt a preţului pentru energia/gazele necontractate

• Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare: Definirea conceptului de Societate de Securitate Energetică Strategică, cu scopul de achiziţionare de gaze/energie electrică pentru acoperirea eventualelor crize energetice,

Atunci când ne îndreptăm către o lipsă acută a gazelor şi a energiei electrice, considerăm că se impune activarea art 24 si art 176 din legea energiei si a gazelor pentru activarea Planului de Urgenţă Energetică (În cazul unor situaţii neaşteptate de criză pe piaţa de energie/gaze şi în cazul în care este ameninţată siguranţa fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalaţiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport şi de sistem propune ANRE şi ministerului de resort adoptarea unor măsuri de siguranţă) care să cuprindă:

• Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică, etc. în iarna următoare: activarea imediată a societăţilor de Securitate Energetică Strategică (care trebuie definite şi operaţionalizate), pentru a achiziţiona/depozita gaze care ar putea preveni o criză energetică,

• Realizarea unor depozite strategice de înmagazinare a gazelor naturale.

• Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energie electrică către anumiţi consumatori industriali, ori de câte ori există situaţii de deficit masiv şi metode de compensare a pierderilor înregistrate de aceştia;

• Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energiei electrice către anumiţi consumatori non casnici neindustriali, ori de câte ori există situaţii de deficit masiv, prin reducerea activităţii/trecerea în online (şcoli, grădiniţe, sedii administrative, birouri);

• Raţionalizarea gazelor extrase din depozitele de înmagazinare, în situaţii previzibile de deficit masiv, cu compensarea pierderilor înregistrate de cei care sunt prejudiciaţi de lipsa de acces la propriile gaze din depozite.

• Introducerea de urgenţă a:

-Contractelor de rezervare de capacitate discontinue;

-Contractelor intreruptibile de livrare a gazelor şi energiei electrice;

-Racordări noi condiţionate de existenţa unei surse alternative de energiei (sisteme duale de alimentare) pentru anumite categorii de consumatori."