CHRISTOPHER DEMBIK, SAXO BANK: "Toţi ochii pe băncile centrale în septembrie"

Septembrie va fi o lună destul de aglomerată pentru investitori, căci sunt programate aproape treizeci de întâlniri ale băncilor centrale principale în această lună, estimează Christopher Dembik, director Analiză Macro în cadrul Saxo Bank, într-o analiză trimisă redacţiei.

Potrivit acestuia, de la ultimul anunţ politic al Băncii Angliei, suma totală lunară a relaxării cantitative globale oficiale a ajuns la 200 de miliarde de dolari, ceea ce corespunde PIB-ului anual al Portugaliei din 2015. Condiţiile globale de creditare sunt mai relaxate ca niciodată cu randamentul mediu al obligaţiunilor guvernamentale globale (toate scadenţele incluse) evoluând în jur de 0,7%.

Şedinţa Comitetului federal al operaţiunilor pe piaţa deschisă (FOMC) programată pe 20 şi 21 septembrie este cel mai important eveniment politic monetar din această lună, se arată în analiză. Există în mod clar argumente pentru o creştere a dobânzii, dar decizia finală a băncii centrale va depinde de publicarea ultimelor date pentru luna august, mai ales raportul NFP ce va fi publicat pe 2 septembrie, care ar putea confirma avântul pozitiv al pieţei muncii din SUA. Conform Bloomberg, peste 50% dintre investitori se aşteaptă la o creştere a dobânzii înainte de finalul acestui an.

Dembik precizează: "În urma unei creşteri din partea Fed, divergenţele de politică monetară ar creşte între SUA şi zona euro, ceea ce ar putea atrage o mai mare atenţie a investitorilor către dolarul american. BCE va avea date economice noi în această lună care probabil vor confirma faptul că riscurile de evoluţie negativă încă sunt prezente. Acest lucru va încuraja banca centrală să-şi ajusteze programul de achiziţie de active la şedinţa din 8 septembrie. Scenariul nostru de bază este că BCE îşi va extinde programul de achiziţie a activelor cu şase până la nouă luni şi va mări limitele emitentului la 50%. Cu excepţia băncii centrale a Rusiei, celelalte bănci centrale (Banca Japoniei, Banca Angliei, Banca de Rezerve a Australiei etc.) ar trebui să-şi menţină politica de dobânzi neschimbată de vreme ce au ajustat deja politica monetară în ultimele două luni".

În ceea ce priveşte perspectiva globală, indicele PMI compozit de producţie pentru pieţe dezvoltate este încă foarte lent, puntează analiza. Creşterea mai puternică decât se prognozase a pieţei emergente (indicele compozit de producţie PMI a atins 51.7) este explicaţia principală pentru performanţa onorabilă a PMI-ului global din luna iulie. Riscurile de evoluţie negativă sunt încă prezente, de aceea băncile centrale sunt încă în alertă.

Sunt programate numeroase şedinţe ale băncilor centrale luna asta, ceea ce ar putea împinge volatilitatea mai sus pe pieţele financiare, atrage atenţia Dembik.

Analistul Saxo Bank mai arată: "Reacţia rapidă a băncilor centrale ca urmare a Brexit-ului a dus cu siguranţă la evitarea unei panici în această vară. De la ultimul anunţ legat de politică al Băncii Angliei, suma totală lunară a Relaxării Cantitative (QE) globale oficiale atinge aproape 200 de miliarde de dolari, ceea ce corespunde, de dragul comparaţiei, PIB-ului anual al Portugaliei pe 2015. În consecinţă, condiţiile globale de creditare sunt cele mai relaxate din toate timpurile, iar randamentul mediu al obligaţiunilor guvernamentale globale (toate scadenţele incluse) evoluează în jur de 0,7%, ceea ce este mult sub media sa pe 10 ani de 2,30%. Tendinţa în scădere va continua probabil pentru încă câţiva ani, luând în considerare faptul că ieşirea dintr-o politică monetară favorabilă este o provocare dificilă pentru băncile centrale. În ultimele săptămâni, Kuroda de la Banca Japoniei şi Coeure de la BCE au confirmat că nu vor ezita să acţioneze decisiv din nou, dacă e nevoie, ceea ce reprezintă un semnal clar că sunt «pe ţeavă» noi măsuri. Totuşi, cuvintele lor nu ar trebui interpretate greşit. Băncile centrale globale recunosc faptul că politica monetară nu va fi singurul joc din oraş, aşa că insistă tot mai mult să dea ştafeta politicii către fiscal".

Potrivit analizei, şedinţa Comitetului Federal al Operaţiunilor pe Piaţa Deschisă (FOMC) din 20 şi 21 septembrie va fi evenimentul cheie luna aceasta pentru investitori. Există în mod clar argumente pentru dobânzi mai mari.

Dembik argumentează că şase motive principale ar putea fi cele care determină banca centrală să normalizeze şi mai mult politica monetară:

1) Încetinirea de pe piaţa muncii observată primăvara trecută pare să fi fost temporară. Într-adevăr, ultimii indicatori economici sunt destul de buni, cu aproape 255 000 de locuri de muncă noi create în iulie, mult peste medie (180 000). Dacă următorul raport NFP, ce va fi publicat pe 2 septembrie, confirmă această tendinţă, va da mai multă greutate argumentelor membrilor FOMC ce consideră că economia este de fapt la maximum din punctul de vedere al pieţei muncii. În acele circumstanţe, FED-ul nu va avea scuze să nu mărească dobânzile;

2) Rata oficială a şomajului, stabilită la 4,9%, este aproape de pragul NAIRU la care economia este în echilibru şi presiunile de inflaţie nici nu cresc, nici nu scad. Deşi importanţa NAIRU a scăzut cu privire la evaluarea politicii monetare, câţiva membri FOMC continuă să dea atenţie acestui indicator teoretic ce indică în prezent că e timpul să crească dobânzile;

3) Creşterea câştigului mediu pe oră, monitorizat îndeaproape de Fed, a accelerat peste aşteptări la o traiectorie lunară de 0,3% în iulie şi se află la cel mai înalt nivel de la Marea Recesiune;

4) Indicii financiari de stres scad. Indicele Financiar de Stres St. Louis Fed este aproape de recordul său cel mai scăzut, care a avut loc în decembrie 1993;

5) Prognozele economice, care sunt mereu un exerciţiu dificil, indică faptul că ritmul devine mai puternic, mai ales prin consumul privat susţinut şi comenzile de bunuri de folosinţă îndelungată. Prognoza Atlanta Fed GDPNow este în prezent la 3,5% pentru al treilea trimestru;

6) Nu în ultimul rând, investitorii trebuie să nu uite faptul că Fed se află într-o poziţie complicată. Banca centrală trebuie să crească dobânzile înainte de a fi prea târziu şi înainte ca SUA să intre în încetinirea economică. Dembik punctează: "Greşeala sa strategică este cu siguranţă aceea că a aşteptat prea mult înainte de a creşte dobânzile. Situaţia economică a fost îndeajuns de bună în vara lui 2015 pentru a înăspri politica monetară. Fed a pierdut, probabil, câteva luni preţioase care ar putea să-I complice serios sarcina atunci când va trebui să acţioneze pentru a evita o încetinire economică excesivă. Nu va putea acţiona prin schimbări ale dobânzilor pentru că acestea sunt deja prea scăzute, deci va fi forţată să înceapă un nou program de cumpărare a obligaţiunilor care are multe dezavantaje, în special creşterea preţurilor la activele financiare. Credem că posibile creştere a dobânzii din septembrie ar trebui să funcţioneze foarte bine pentru că a fost deja evaluată în piaţă şi, mai ales, cu siguranţă nu va schimba fundamental condiţiile globale de creditare de vreme ce scara creşterii dobânzii va fi destul de scăzută, anticipându-se atingerea a maxim 25 de puncte de bază".

Analistul Saxo Bank consideră că cealaltă bancă centrală ce se află în fruntea agendei în septembrie este BCE. Guvernatorul Mario Draghi a sugerat că BCE va realiza o revizuire a impactului politicii monetare în această lună pe baza datelor economice noi. Această revizuire se va concentra cu siguranţă pe efectul programului de cumpărare a obligaţiunilor corporative (CSPP) ce a fost lansat în iunie şi care a avut destul de mult succes până acum. Achiziţiile ajung la 7 miliarde de euro pe lună (în mare parte BBB1 şi companii cu rating scăzut).

Christopher Dembik precizează: "Totuşi, riscurile de evoluţie negativă rămân, astfel că noi credem că există 100% şanse ca revizuirea să deschidă drumul către continuarea relaxării. Cel mai probabil scenariu este că BCE extinde relaxarea cantitativă (QE) până în martie 2017, la şase sau nouă luni, care este aproape ca şi decisă, şi că stabileşte limitele emitentului la 50% în loc de 33%. Acest lucru ar putea permite BCE să cumpere mai multe obligaţiuni germane şi ar fi o decizie coerentă luând în considerare extensia probabilă a achiziţiilor de active. Nu putem omite tăieri viitoare ale dobânzii pentru depozit, dar este un instrument riscant al politicii monetare ce trebuie folosit foarte înţelept, aşa cum a fost rezumat de ultimul raport al FMI pentru zona euro, care poate genera daune serioase profitabilităţii sectorului financiar. Aşadar, este probabil ca BCE să se abţină de la folosirea acestui instrument din nou pe termen scurt. Pe termen lung, cea mai logică evoluţie a politicii monetare a BCE ar consta în creşterea cantităţii lunare a CSPP pentru a scădea pe mai departe costurile de împrumut şi investiţie pentru companii mari. Pe această temă, Banca Angliei a arătat calea de urmat acum o lună când a decis să cumpere obligaţiuni corporative de până la 10 miliarde de lire pe lună".