Ciolacu cere Comisiei Europene permisiunea pentru un deficit mai mare

Ultima lună de vară a fost marcată de o serie de hotărâri guvernamentale care au continuat să adâncească deficitul bugetar, care - potrivit execuţiei bugetare pentru primele şapte luni publicată de Ministerul Finanţelor la finalul lunii august - a ajuns la 4,02% din Produsul Intern Brut, în condiţiile în care, conform legii bugetului de stat pentru anul 2024, ar trebui să se situeze, la 31 decembrie, la nivelul de 5%. În aceste condiţii, premierul Marcel Ciolacu, însoţit de ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, dar şi de alţi membri ai Cabinetului, s-a deplasat la Bruxelles, unde, în 22 august, a discutat cu Ursula von der Leyen - preşedinta Comisiei Europene - despre necesitatea revizuirii ţintei de deficit bugetar asumată pentru anul în curs şi despre stabilirea unui plan pe şapte ani în care finanţele României să reintre în nivelul de deficit de maxim 3% din PIB, aşa cum este stipulat în tratatele UE.

În cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu Ursula von der Leyen, Marcel Ciolacu a explicat de ce doreşte extinderea marjei de deficit bugetar pentru următorii ani şi de ce vrea un plan pe şapte ani de reintrare în ţinta de deficit de 3%. Potrivit declaraţiilor făcute de şeful Guvernului după întrevederea cu preşedinta Executivului comunitar, creşterea cheltuielilor bugetare este necesară deoarece în 2025 şi 2026 vor fi realizate mai multe investiţii în infrastructura de transport, în infrastructura sanitară, în infrastructura educaţională, dar şi în energie.

Pe lângă argumentele aduse de premierul Ciolacu, subliniem faptul că ne aflăm în an electoral, când cheltuielile bugetare cresc în urma măsurilor sociale luate de politicieni.

Decizia referitoare la deficitul bugetar ar urma să fie luată în această toamnă, după ce echipele de experţi ale Comisiei Europene şi cele ale Ministerului Finanţelor vor ajunge la un punct comun privind planul de măsuri stricte ce ar urma să fie implementat.

Menţionăm că ţara noastră se află în procedura de deficit excesiv din martie 2020, deoarece, la sfârşitul anului 2019, nivelul deficitului bugetar era de 4,6% din PIB.

În ciuda nivelului atins de deficitul bugetar în primele şapte luni ale anului curent, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a operat, în şedinţa din 7 august, a doua reducere din acest an - după cea din luna iulie - a ratei dobânzii de politică monetară. Astfel, rata dobânzii de politică monetară a coborât la nivelul de 6,5%, de la 6,75% în luna iulie, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost redusă la 7,5% la sută, de la 7,75%, şi rata dobânzii aferente facilităţii de depozit a ajuns la 5,5%, de la 5,75%.

Coroborată cu prognoza BNR de reducere, la finalul anului, a ratei inflaţiei la 4%, de la previziunea iniţială de 4,9%, decizia Consiliul de Administraţie a fost una bine primită de domeniul financiar-bancar, dar şi de agenţiile internaţionale de rating. Astfel, în 30 august 2024 agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

Pe plan politic, Guvernul a stabilit oficial datele de desfăşurare a celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale la 24 noiembrie şi 8 decembrie şi pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare în 1 decembrie. După stabilirea datei alegerilor, în 24 august s-a desfăşurat Congresul PSD, eveniment în cadrul căruia Marcel Ciolacu a fost reales şef al social-democraţilor (fiind singurul candidat pentru respectiva funcţie) şi a fost desemnat drept candidat al partidului la alegerile prezidenţiale. Congresul PSD a fost marcat de scoaterea forţată din prim-planul politicii social-democrate a deputatei europene Gabriela Firea, pe care Marcel Ciolacu nu a dorit-o în noua echipă de conducere, locul ei de prim-vicepreşedinte fiind preluat de Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4 al Capitalei. Printre surprizele de la Congres mai semnalăm cooptarea în calitate de vicepreşedinte al PSD pentru mediul de afaceri a fostului preşedinte al CNIPMMR, Florin Jianu, care a ocupat în guvernul Grindeanu funcţia de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

• Cheltuieli bugetare majorate, rectificări prin alocări direct din Fondul de Rezervă

Deşi economia ţării continuă să se confrunte cu provocări semnificative, determinate atât de evoluţiile interne, cât şi de factorii externi, iar deficitul bugetar pare scăpat de sub control, guvernul Ciolacu a continuat, în luna august, politica de majorare a cheltuielilor bugetare prin aprobarea unor noi investiţii publice - stadioane municipale, bazine de înot în diferite localităţi din ţară, centuri ocolitoare, construirea de noi drumuri expres - şi prin majorarea bugetară prin rectificare directă - prin hotărâre de guvern, din Fondul de Rezervă - a sumelor alocate Ministerului Dezvoltării, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerului Finanţelor.

De exemplu, bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a fost suplimentat cu 820 de milioane lei, bani destinaţi plăţii subvenţiilor pentru transportul feroviar de călători şi pentru plata deconturilor pentru beneficiarii facilităţilor de călătorie, în timp ce Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a primit 575 de milioane lei pentru a onora cererile de plată şi rambursare depuse de beneficiarii Programului Operaţional Regional şi Programului Dezvoltare Durabilă.

Tot de suplimentare bugetară a beneficiat şi bugetul Ministerului Finanţelor - pentru Acţiuni Generale şi pentru activitatea proprie. Astfel, Finanţele conduse de Marcel Boloş au primit, în august, un plus bugetar de 286,30 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, sumă din care 150 milioane lei sunt alocaţi pentru asigurarea continuităţii implementării schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională şi schemei de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, precum şi pentru plata ajutorului de stat pentru alte scheme de ajutor de stat, printre care se numără şi programul IMM INVEST PLUS şi componentele acesteia. Din suplimenatea bugetară primită în luna august de Ministerul Finanţelor, 23,15 milioane lei sunt alocaţi pentru asigurarea cheltuielilor de funcţionare, 15,3 milioane lei pentru achiziţionarea unui sistem de scanare cu raze X pentru punctul vamal Siret, 51,3 milioane lei pentru cumpărarea unor alte scannere vamale dar şi pentru operaţionalizarea sistemului RO e-Sigiliu, 20,54 milioane lei pentru finalizarea unor proiecte, iar 22 milioane lei pentru asigurarea finanţării cheltuielilor de executare silită.

• Start-Up Nation România-ediţia 2024, operaţionalizat în septembrie

Un alt program aprobat luna trecută, care va avea impact pe bugetul de stat în prima etapă de finanţare este Start Up Nation - România, ediţia 2024, care va avea un buget de peste 446 milioane euro, ce vor fi alocaţi din fonduri externe nerambursabile. Potrivit hotărârii de guvern, programul are două componente:

- Pilonul I - Activarea potenţialului antreprenorial al tinerilor, prin care se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competenţe antreprenoriale pentru 25.000 de persoane, minim 10% dintre acestea fiind persoane ce aparţin minorităţii rome;

- Pilonul II - Sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul persoanelor din grupul ţintă, prin care se urmăreşte transmiterea de competenţe antreprenoriale pentru un număr de 4600 de persoane care au domiciliul în regiunile mai puţin dezvoltate.

Pentru Pilonul I este alocat un buget de 295,7 milioane euro, din care 238 milioane reprezintă contribuţia UE şi peste 57,7 milioane euro, de la bugetul de stat, iar pentru Pilonul II, peste 150 de milioane euro, din care peste 127,8 milioane lei - contribuţia UE, iar peste 22,5 milioane euro -finanţare de la bugetul de stat.

Din valoarea totală a bugetului Programului, minimum 85% reprezintă valoarea ajutoarelor financiare acordate beneficiarilor de ajutor de minimis şi maximum 15% - valoarea financiară gestionată de administratorul schemei de ajutor, în scopul implementării Programului.

Programul se derulează pe o perioadă de maxim 5 ani, în limita bugetului disponibil pentru această măsură.

Potrivit lui Ştefan Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, programul ar urma să devină operaţional până la finalul lunii septembrie.

• Finanţele publice, pe minus

Toate deciziile Guvernului de majorare a cheltuielilor bugetare au fost luate în condiţiile în care execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2024 - dată publicităţii de Ministerul Finanţelor la finalul lunii august - s-a încheiat cu un deficit de 71,04 miliarde lei, reprezentând 4,02% din PIB, faţă de 38,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşterea deficitului este, în principal, rezultatul majorării cheltuielilor bugetare, care au crescut cu 23,2% în termeni nominali, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile totale au însumat 331,56 miliarde lei, înregistrând o creştere de 15,1%, susţinută de încasările din contribuţiile de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi profit, precum şi venituri nefiscale. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 402,6 miliarde lei, cu o creştere semnificativă la nivelul cheltuielilor de personal, care au însumat 92,4 miliarde lei, şi al cheltuielilor cu bunuri şi servicii, care au atins 53,3 miliarde lei.

Cheltuielile pentru investiţii au fost şi ele în creştere, totalizând 56,99 miliarde lei, o creştere de 46,4% faţă de anul precedent.

În 14 august, Guvernul a aprobat Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2024-2026, în care sunt prevăzute acţiuni ale Ministerului Finanţelor pentru asigurarea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, în principal în monedă naţională, în paralel cu accesarea pieţelor financiare externe, în funcţie de oportunităţile oferite pe aceste pieţe, cu scopul extinderii maturităţii medii pentru total datorie şi diversificării bazei investiţionale. Totodată, Ministerul Finanţelor va continua politica de contractare a împrumuturilor de la instituţiile financiare internaţionale (IFI-uri) în vederea asigurării unor surse robuste de finanţare şi asigurării minimizării costurilor pe termen mediu şi lung.

Strategia se limitează la datoria contractată direct sau garantată de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, însă nu include împrumuturile din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului ("finanţarea temporară"), instrumentele de cash management şi garanţiile acordate în numele şi contul statului de către Exim Banca Românească, care au fost preluate în structura datoriei publice începând cu anul 2022, conform deciziei Curţii de Conturi nr.3/11.01.2023.

Menţionăm că, potrivit datelor Ministerului de Finanţe publicate pentru luna mai 2024 (de atunci nu s-a mai făcut nicio informare pentru lunile de vară), datoria publică guvernamentală se ridica la 52,6% din PIB la finalul ultimei luni de primăvară. Planul de finanţare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management şi titlurile de stat emise şi scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de aproximativ 181 miliarde lei a fost acoperit în proporţie de 66% până la data de 31 mai 2024. Potrivit datelor preliminare din luna august, guvernul Ciolacu a împrumutat anul acesta 168 miliarde lei, adică 93% din necesarul brut de finanţare estimat pentru anul în curs, iar experţii în economie susţin că până la finalul anului suma împrumuturilor va creşte cu 50%.

• Fitch ne menţine ratinul de ţară

În pofida majorării datoriei guvernamentale, agenţia internaţională de rating Fitch a decis în 30 august 2024 să ne menţină ratingul de ţară. Astfel, Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3, cu perspectivă stabilă. Această reconfirmare a fost susţinută de statutul de membru al Uniunii Europene, fluxurile de capital din fondurile europene şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating.

În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,5% în anul 2024. Agenţia Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creştere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, si cu nivelul medianei actuale "BBB", care se situează la 58,3%.

Principalii factori care ar putea îmbunătăţi ratingul de ţară includ reducerea susţinută a deficitului bugetar şi îmbunătăţirea poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe.

• Decizie pozitivă din partea BNR

O altă veste bună pe plan financiar în cursul lunii trecute este decizia din 7 august a Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României prin care a fost redusă cu încă 0,25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară, care a ajuns astfel la 6,5%, de la 6,75% în luna iulie - când BNR a operat prima scădere, după un an şi şase luni în care rata a fost de 7%. BNR a mai decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% şi ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,5%.

Pentru a lua această decizie, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei s-a redus în trimestrul II mai mult decât s-a anticipat, coborând la 4,94 la sută în iunie, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum şi pe fondul continuării scăderii dinamicii preţurilor alimentelor. La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul descendent, inclusiv faţă de previziuni, reducându-se la 5,7 la sută în iunie, de la 7,1 la sută în martie 2024, în condiţiile în care încetinirea ritmului dezinflaţiei pe segmentul alimentelor procesate a fost însoţită de accelerarea acestuia pe segmentul mărfurilor nealimentare şi pe cel al serviciilor, ale căror dinamici anuale rămân însă ridicate, au subliniat membrii Consiliului. În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o ameliorare a perspectivei inflaţiei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină uşor sub limita de sus a intervalului ţintei. Astfel, aceasta ar urma să scadă la 4% în decembrie 2024, la 3,4% în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,9%, 3,5% şi respectiv 3,4% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă.

Cu toate acestea, BNR arată că există câteva incertitudini semnificative asociate evoluţiei viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul modificărilor legislative din domeniu şi al secetei prelungite din acest an, precum şi perspectivei cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice. Membrii Consiliului au evidenţiat şi incertitudinile şi riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri în anul curent, pe fondul rezultatului execuţiei bugetare din prima jumătate a anului, al dinamicii salariilor din sectorul public şi al impactului integral al noii legi a pensiilor. Riscuri mari de sens opus sunt însă asociate acţiunilor şi măsurilor ce vor fi probabil întreprinse în viitor în scopul realizării corecţiei fiscale, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi configurat şi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, în conformitate cu noul cadru de guvernanţă economică al UE, au susţinut membrii Consiliului.

În acest context, membrii Consiliului au evidenţiat din nou importanţa menţinerii unui ritm ridicat al atragerii de fonduri europene şi cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.