Claudiu Cazacu, XTB: Fed decide în această săptămână dacă mai frânează creditarea

Multitudinea datelor economice, contextul geopolitic dar şi plafonul de datorie a SUA creează prognoze divergente cu privire la următoarea decizie a Rezervei Federale: va mări sau va menţine dobânda-cheie? Miercuri, 14 iunie, Fed anunţă nivelul dobânzii de referinţă în SUA, în prezent aflată în intervalul de variaţie de 5% - 5,25%.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, scenariile bazate pe un vârf rapid şi ascuţit al dobânzilor în SUA se află în prezent sub semnul întrebării.

"Investitorii par a se fi hotărât: pentru cei de la CME, în 12 iunie, şansele de ridicare a dobânzii erau 1 din 4 (ora 16.30), iar la închidere acestea ajungeau la doar 1 din 5. Decizia Fed, aşadar, ar putea marca o pauză, nu vârful de dobândă", arată Claudiu Cazacu.

În luna iulie, pentru traderii de la CME ar fi mai probabilă o majorare a dobânzii la 5,25 - 5,5%, urmată de o perioadă de câteva luni de pauză, până în decembrie cel puţin. Potrivit analistului XTB România, forma de platou la înălţime pare mai probabilă decât cea de vârf ascuţit pentru dobânzile de referinţă din SUA.

Impactul deciziilor Fed asupra dinamicii economice

Semnele economiei globale nu sunt motiv de sărbătoare. Cu toate că Banca Mondială a revizuit prognoza de creştere a PIB-ului global la 2,1%, nivelul este în scădere de la 3,1% anul trecut şi precede o redresare estimată de doar 2,4% anul viitor.

Germania a cunoscut deja recesiunea, iar SUA, având o creştere estimată de 0,7% pentru întreg anul 2023, nu este în afara riscului recesiunii. Zona euro experimentează şi ea, cel puţin din punct de vedere tehnic, o uşoară recesiune.

În China, indicatorul PMI în industrie a ajuns la 48,8 puncte, zonă care sugerează diminuarea activităţii, iar la nivel global un indicator similar se află de 9 luni pe un trend de scădere.

Transportul rutier, în SUA, este la minimul din ultimul an şi jumătate, iar prognoza pentru finalul anului a fost recent ajustată în jos de autorităţi. Cererea redusă, antrenată de motoarele economice mai puţin turate, permite petrolului Brent să rămână sub 80 de dolari/baril, în ciuda rundelor de tăiere a producţiei anunţate de OPEC.

Cu astfel de semne de încetinire, unii participanţi la piaţă ar spera la o tăiere rapidă a dobânzilor, dar băncile centrale au "mâinile legate": nu se pot juca acum cu riscul de a scăpa de sub observaţie creşterea preţurilor. Motivele ar putea să fi trecut dincolo de modelul clasic. "În goana după profituri, inclusiv pentru acoperirea pierderilor generate de şocurile variate ale anilor trecuţi, companiile pot decide să majoreze marjele de profit prin diminuarea cantităţilor de produs sau, pur şi simplu, prin politici de preţ neajustate. Greedflation, shrinkflation, în traducere liberă lăcomiflaţie şi micşoriflaţie sunt, cel puţin în parte, cauze ale persistenţei inflaţiei. Potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg, aproximativ 90% dintre investitori în SUA şi Europa susţin teoria conform căreia companiile au crescut preţurile peste nivelul costurilor, arată Claudiu Cazacu.

Dobânzile nu pot, astfel, să coboare atât de rapid pe cât ar reclama-o semnele incipiente ale încetinirii (care încetinire? nu are sens în limba română). Se creează, astfel, premisele unor riscuri în pieţele bursiere. Deocamdată, trendul e încă ascendent, dar unele semnale ar putea arăta o reaşezare prudentă a investitorilor instituţionali: peste 6 miliarde de dolari au fost tranzacţionaţi în două tranzacţii în segmente "dark pool", cu transparenţă limitată, ale bursei americane, şi câteva tranzacţii mari pe opţiuni mizând pe creşterea volatilităţii s-au derulat vineri, cu prime de peste 10 milioane de dolari.

Marţi, datele despre inflaţie vor remodela aşteptările pentru dobânzi şi burse, în special în cazul unor diferenţe faţă de traseul aşteptat de încetinire, de la 4,9% la 4,1% anualizat.

Perspectivele dobânzilor în Europa: Durabilitatea platoului şi confortul investitorilor

Procesul de dezinflaţie în UE transpune, în bună parte, scăderea de la niveluri foarte înalte a preţului energiei şi gazelor naturale. Dutch TTF indica la 13 iunie un preţ de 30,15 EUR/MWh, cu peste 90% sub vârful anului trecut.

Europa, protejată de scenariile cele mai pesimiste prin programe ample de finanţare publică şi un consum mai redus de energie şi gaze naturale, priveşte deja la sezonul rece şi are nevoie să stocheze mai multe gaze naturale. Ucraina e o opţiune dataorită unor aspecte tehnice avantajoase precum conectarea bună la conducte şi preţul fix. Riscurile de ordin militar sunt însă considerabile, chiar dacă facilitatea cea mai spaţioasă este aproape de graniţa estică a UE. Industria germană nu operează la capacitatea de dinaintea conflictului şi va avea de pierdut, avertizează ministrul Economiei, dacă acordul de tranzit prin Ucraina nu este prelungit dincolo de anul viitor.

"La fel ca în SUA, în Europa este probabil ca platoul dobânzilor, atins eventual după încă o majorare, să dureze dincolo de nivelul de confort al investitorilor", este de părere analistul XTB.

România, care trece printr-o perioadă bugetară dificilă, înregistrând deficite largi, atât ale resurselor publice, cât şi în comerţul exterior, are o perspectivă stabilă la nivelul dobânzilor de referinţă, uşor descendentă la nivelul ROBOR şi uşor mai volatilă în cazul IRCC, pentru lunile următoare.

Presiunea este diminuată de tendinţa de dezinflaţie, însă aceasta e mai lentă decât ar avea nevoie economia. Cu o nevoie de finanţare abundentă, finanţele publice ar dori un preţ al capitalului cât mai mic. Pentru finanţarea în dolari, costul dobânzii ar mai avea loc de crescut, iar aceasta înseamnă că povara datoriei publice se menţine, pentru o perioadă, apăsătoare.