CNIPMMR solicită modificarea Legii dării în plată în funcţie de situaţia specifică a proprietarului

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) susţine necesitatea adoptării unei Legi a dării în plată, care are ca scop principal rezolvarea problemelor ce apar în rândul anumitor categorii de persoane fizice, cu dificultăţi financiare reale, care, din cauze sociale şi economice, nu mai pot să îşi execute obligaţiile de plată, preferând să abandoneze imobilul în mâinile creditorului, potrivit unui comunicat al CNIPMMR trimis redacţiei.

CNIPMMR solicită, însă, ca în procesul de reanalizare a proiectului Legii dării în plată să fie luate în considerare o serie de modificări.

Astfel, legea ar trebui să se aplice doar persoanelor fizice care au un credit ipotecar pentru cumpărarea unei locuinţe în scop rezidenţial. De asemenea, legea trebuie să fie aplicabilă doar persoanelor fizice care au contractat un credit ipotecar pentru cumpărarea unei prime locuinţe, nu şi persoanelor fizice care au deja în proprietate un alt imobil cu destinaţia de locuinţă. În acest mod, sunt descurajate speculaţiile prin care persoanele fizice ar putea să acţioneze ca dezvoltatori imobiliari, precizează CNIPMMR.

"Adoptarea proiectului Legii dării în plată în forma actuală are efecte negative semnificative, constând în reducerea accesului la creditele ipotecare, în special pentru tineri, în condiţiile în care băncile vor solicita un avans mult mai mare pentru acordarea unui credit, precum şi reducerea activităţii în domeniul construcţiilor de locuinţe şi al activităţilor conexe care sunt realizate aproape în totalitate de IMM-uri. Această reducere ar genera desfiinţarea unui număr de circa 50.000 de locuri de muncă, cu diminuarea veniturilor bugetare aferente acestora rezultate din impozitele şi contribuţiile de asigurări obligatorii aferente salariilor angajaţilor, din TVA, taxe şi impozite", se mai arată în comunicat.

Consiliul subliniază că adoptarea proiectului Legii dării în plată nu trebuie să conducă la efecte secundare pentru mediul de afaceri, fiind necesar să se obţină efectele sociale pe care legea şi le propune şi la o împărţire echitabilă a riscului creditării între persoanele fizice şi bancă.