Coface: TOP 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est

Provocările întreprinderilor din regiunea ECE au fost determinate în ultima perioadă de o serie de dificultăţi sectoriale, în ciuda redresării post pandemiei de Covid-19. "Ulterior, regiunea a fost lovită de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, ceea ce a dus la crize umanitare şi economice. Acest lucru a determinat o creştere a costurilor, în special la mărfurile energetice, precum şi o penurie de componente de producţie şi întreruperi în lanţurile de aprovizionare", explică Grzegorz Sielewicz, economist regional Coface Europa Centrală şi de Est "În ciuda acestor provocări, regiunea ECE a reuşit să înregistreze o creştere solidă a PIB-ului de 4,0% în 2022 (după 6,2% în anul precedent), susţinută de stocurile în creştere şi de o cerere internă robustă".

În acest context Coface lansează cel de-al 15-lea studiu anual al celor mai mari 500 de companii din ECE. "Top 500 ECE" clasifică afacerile după cifra de afaceri şi analizează factori suplimentari, cum ar fi numărul de angajaţi, cadrul în care companiile operează, sectoarele de activitate, pieţele, precum şi după evaluările de credit Coface. Performanţa economică a celor 500 de companii serveşte ca un indicator reprezentativ al tendinţelor pieţei în întreaga regiune.

România ocupă locul 3, cu 60 de companii prezente în clasament

Locul al treilea pe podium revine României, care a înlocuit Ungaria în această poziţie şi care deţine 60 de jucători în top. Cifra de afaceri a companiilor româneşti a crescut cu 44,1% la 112,2 miliarde de euro, în timp ce profitul net a crescut cu 142,5%, depăşind toate celelalte ţări la acest nivel. Mineralele, chimicalele, petrolul, materialele plastice şi industria farmaceutică reprezintă cel mai mare sector, cu cea mai mare pondere în ceea ce priveşte cifra de afaceri generată (32,0%). Acesta este urmat de utilităţi şi serviciile publice precum şi de comerţul nespecializat, cu o ponderea în cifra de afaceri de 18,7%, respectiv 16,3%.

Top 500 ECE: creştere a cifrei de afaceri, a profitului net şi forţei de muncă

"Mediul macroeconomic şi costurile ridicate au oferit un teren fertil pentru creşterea cifrei de afaceri. Rezultatele clasamentului celor mai mari companii din regiune confirmă această tendinţă", adaugă Jaros³aw Jaworski, CEO Coface Europa Centrală şi de Est, explicând imaginea pozitivă a studiului. Cifra de afaceri totală a celor 500 de companii a crescut cu 39,8%, până la 1,1 trilioane de euro. Profitul net agregat a crescut cu +46,5% la 54.745 milioane. În plus, cele 500 de companii au angajat 2,3 milioane de oameni (+3,5% faţă de anul precedent - 2021).

Polonia conduce clasamentul, iar sectorul auto încetineşte

PKN Orlen rămâne neînvinsă pe primul loc, consolidându-şi semnificativ poziţia cu o creştere de 111% a cifrei de afaceri, după +52% în anul anterior. Alte companii precum RWE din Cehia (a 2-a poziţie), compania multinaţională de petrol şi gaze MOL Ungaria (locul 3), compania maghiară MVM Energetika (a 4-a poziţie), Skoda Auto din Cehia (locul 5), retailerul Jeronimo Martins Polska (poziţia a 6-a) şi compania poloneză de energie PGE (a 7-a) şi-au păstrat poziţiile în fruntea clasamentului. Toate aceste companii au înregistrat o cifră de afaceri mai mare în 2022, comparativ cu anul precedent, companiile de comercializare a energiei electrice precum RWE şi MVM au raportat chiar o creştere de trei cifre a veniturilor. În schimb, sectorul auto a fost mai puţin reprezentat în top 10 în această ediţie a clasamentului.

Unele companii şi-au depăşit competitorii şi au demonstrat performanţe superioare faţă de anul precedent. Aceste companii reflectă situaţia economică, şi anume că au beneficiat de pe urma creşterii continue a preţurilor mărfurilor. Este vorba de companiile ce au ca obiect de activitate comercializarea şi transportul de energie electrică, precum şi companii petrochimice precum complexul energetic bulgar Maritsa Iztok 2 (locul 139) care a avansat cu 256 de locuri datorită creşterii cifrei de afaceri cu 199%, compania croată Petrol (locul 263), care a crescut cu 231 de poziţii, compania lituaniană Ignitis UAB (poziţia 80), care a urcat 214 de locuri, şi compania românească Tinmar Energy (locul 165), cu +202 locuri în clasament.

Evoluţii sectoriale: Schimbări în top 3

Cele trei sectoare cheie reprezentate de cele mai mari companii din regiune continuă să deţină o pondere considerabilă a veniturilor generate de aproape 58%. Cu toate acestea, grupul sectorial fruntaş s-a schimbat. Creşterea preţurilor mărfurilor a dus la o evoluţie pozitivă a cifrei de afaceri a companiilor care produc şi comercializează energie. Aşadar, sectoarele de utilităţi şi servicii publice, precum şi minerale, chimice, petrol, materiale plastice şi farma au înregistrat cea mai mare creştere a cifrei de afaceri în 2022, de 64,1%, respectiv 60,9%. De asemenea, preţurile mărfurilor agricole şi ale diverselor inputuri au crescut şi ele, ca atare toate sectoarele au înregistrat o dinamică de creştere a cifrei de afaceri de două cifre, cu excepţia construcţiilor care a raportat o creştere de 8,1%.

Sectorul minerale, chimice, petrol, materiale plastice şi farmaceutic este din nou cel mai bine reprezentat în clasamentul Top 500 ECE. Acest sector a cunoscut cea mai mare creştere a profitului net (+100,5%), deoarece preţurile în creştere a petrolului şi gazelor naturale au prezentat oportunităţi de generare de profit prin marjele de rafinare, în ciuda provocărilor continue.

Sectorul utilităţilor şi serviciilor publice a urcat de pe poziţia a patra pe a doua, datorită creşterii excepţionale a veniturilor (+64,1%). Faţă de anul precedent (2021), acest sector şi-a crescut reprezentativitatea în clasamentul actual cu 15 companii, realizând cea mai mare creştere dintre toate sectoarele. Multe companii de utilităţi şi servicii publice sunt deţinute de stat sau au statul în structura lor de proprietate.

Deşi sectorul auto şi transporturi rămâne printre sectoarele de top, acesta s-a confruntat cu provocări, inclusiv cu o scădere a cererii din cauza pandemiei şi a întreruperilor lanţurilor de aprovizionare, ceea ce a dus la venituri reduse, în ciuda unei anumite creşteri a cifrei de afaceri şi a profiturilor. Industria rămâne dominantă în patru ţări: Cehia, Ungaria, România şi Slovacia.

"Ţările din ECE şi-au menţinut rolul de exportatori activi, în primul rând către Europa de Vest, şi şi-au extins, exporturile către alte destinaţii prin transporturi directe şi prin implicarea lanţului de aprovizionare. Cu toate acestea, principalul risc în 2023 este mediul economic extern dificil din Europa de Vest, în special în Germania, care poate afecta ţările ECE din cauza activităţii economice slabe şi a comerţului global scăzut", explică Grzegorz Sielewicz. "În ciuda acestui fapt, se anticipează o revenire treptată în trimestrele următoare. În timp ce consumul gospodăriilor a fost afectat de inflaţie şi de creşterea ratelor dobânzilor, este de aşteptat să contribuie treptat la creştere, pe măsură ce dezinflaţia progresează şi piaţa muncii rămâne puternică."

"Dacă şi situaţia economică externă se îmbunătăţeşte, calea către redresare ar fi clară, iar ţările din regiune ar putea înregistra din nou rate de creştere în concordanţă cu potenţialul lor. Totuşi, lichiditatea corporativă ar putea fi afectată de o serie de provocări. Insolvenţele au crescut deja odată cu încetarea măsurilor de sprijin şi au depăşit nivelurile pre-pandemie din cauza deteriorării macroeconomice", adaugă Jaros³aw Jaworski.