Comisia Europeană acuză un conflict de interese în numirea conducerii AMEPIP

Potrivit unui document înaintat guvernului Ciolacu de Comisia Europeană, Victor Moraru, unul dintre apropiaţii vicepremierului Marian Neacşu, este suspectat de incompatibilitate şi conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreşedinte al Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), agenţia care va verifica managementul din cadrul companiilor cu capital de stat. Înfiinţarea AMEPIP este dintre reformele asumate de România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă considerate încă neîndeplinite de către Comisia Europeană, reformă a cărei neîndeplinirea blochează cererea de plată numărul 3, în valoare de 2 miliarde euro.

La finalul anului trecut, Mihai Precup a devenit preşedinte AMEPIP, iar vicepreşedinţi au fost numiţi Victor Moraru, apropiat al vicepremierului Marian Neacşu, şi liberalul Ciprian Hojda. Se pare însă că alegerea lui Victor Moraru în funcţia de vicepreşedinte AMEPIP nu îndeplineşte criteriile de transparenţă şi de concurenţă necesare acestei reforme, potrivit documentului recent trimis de Comisia Europeană către Guvern. Practic, Victor Moraru ar fi devenit incompatibil atunci când a participat la selecţia membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcţia de vicepreşedinte AMEPIP, faptă care se traduce prin conflict de interese.

Menţionăm că, anterior numirii sale ca vicepreşedinte AMEPIP, Victor Moraru era director în cadrul Secretariatului General al Guvernului, calitate din care a fost preşedinte al comisiei de selecţie pentru cei doi doi reprezentanţi ai mediului academic, parte a comisiei de experţi independenţi (cinci persoane în total) pentru selectarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor AMEPIP. Documentele prezentate ca probe pentru selecţia reprezentanţilor mediului academic sunt semnate şi certificate de către Moraru, în calitatea sa de preşedinte al comisiei de selecţie.

În documentul trimis guvernului Ciolacu, funcţionarii Comisiei Europene arată: "În acest context, implicarea unuia dintre candidaţi în procesul de numire a celor doi reprezentanţi ai mediului academic în comisia de selecţie însărcinată cu evaluarea propriei candidaturi şi numiri ulterioare în funcţia de vicepreşedinte al AMEPIP nu este conformă cu un proces competitiv, bazat pe merit şi pe criterii de numire transparente. Pe baza informaţiilor primite, se pare că procesul de selecţie nu conţine o procedură de evitare a posibilelor incompatibilităţi sau situaţii de conflict de interese". De aceea, funcţionarii europeni au cerut Executivului de la Bucureşti să clarifice ce verificări/procedură a efectuat România în timpul evaluării candidaturii lui Victor Moraru pentru a evita astfel de situaţii şi pentru a garanta respectarea unei selecţii bazate pe merit şi pe criterii de numire transparente.

Situaţia privind ilegalitatea numirii în funcţie a lui Victor Moraru a fost semnalată încă din 30 ianuarie 2024 de către un avertizor de integritate, care într-un document adresat lui Mircea Abrudan, Secretarul General al Guvernului arăta că social-democratul Adrian Ţuţuianu, fost ministru al Apărării Naţionale, a fost preşedintele comisiei care l-a selectat pe Victor Moraru ca vicepreşedinte al AMEPIP.

Comisia Europeană mai semnalează faptul că întreaga conducere a AMEPIP - preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Victor Moraru şi Ciprian Hojda - nu ar deţine experienţa solicitată pentru a ocupa un astfel de post.

Documentul înaintat de Executivul comunitar către guvernul Ciolacu precizează: "În conformitate cu dispoziţiile din lege şi din anunţul de concurs, candidaţii la funcţiile de preşedinte sau vicepreşedinte al AMEPIP trebuie să aibă o experienţă profesională de 10 ani în domeniul economic sau financiar, al managementului sau juridic, din care cel puţin 7 ani în funcţii de execuţie în administraţia publică, perioadă în care au exercitat funcţii de conducere sau de supraveghere a întreprinderilor publice. Pe baza informaţiilor primite, încă nu este clar cum sunt îndeplinite aceste condiţii pentru cei trei candidaţi numiţi şi cum a fost calculată experienţa cumulată pe baza dovezilor furnizate (CV-uri)".

Mai mult, Comisia Europeană semnalează faptul că cei mai mulţi angajaţi ai noii agenţii sunt numiţi prin detaşare, ceea ce arată că noua instituţie nu poate fi considerată complet operaţională.

"AMEPIP are în prezent 53 de angajaţi (inclusiv preşedintele şi doi vicepreşedinţi), dintr-un total de 92 de posturi planificate, rezultând o rată de ocupare de 57%. Pentru moment, 47 de posturi sunt ocupate prin detaşări de 6 luni. În timp ce România a explicat că recrutarea pentru 25 de posturi suplimentare este în curs şi va fi finalizată până la sfârşitul lunii iunie, nu a fost luată nicio decizie cu privire la ce se va întâmpla cu cele 47 de posturi care fac obiectul unei detaşări la sfârşitul perioadei de detaşare (1 iulie 2024 pentru majoritatea posturilor). Pe baza unei revizuiri preliminare a dovezilor furnizate, se pare că procesul de selecţie nu îndeplineşte criteriile de transparenţă şi concurenţă deschisă cerute de CID şi sunt necesare dovezi suplimentare pentru a stabili dacă grupul operativ este operaţional, astfel cum se prevede în M440, care se referă la "operaţional (adică mandatat legal şi dotat cu resurse)", precizează Comisia Europeană.

În urma acestei analize, funcţionarii de la Bruxelles consideră că jalonul prevăzut în PNRR nu este îndeplinit, ceea ce are efecte negative asupra deblocării cererii de plată numărul 3.