Comisia Europeană a prezentat joi un plan de acţiune privind materiile prime critice, care analizează provocările actuale şi viitoare şi propune acţiuni de reducere a dependenţei Europei de ţările terţe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât şi din surse secundare şi îmbunătăţind eficienţa şi circularitatea utilizării resurselor, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, conform Agerpres.
Potrivit sursei citate, acţiunile vor favoriza tranziţia către o economie verde şi digitală şi, în acelaşi timp, vor consolida rezilienţa Europei şi autonomia strategică deschisă în ceea ce priveşte tehnologiile esenţiale necesare pentru o astfel de tranziţie. Lista materiilor prime critice a fost actualizată pentru a reflecta evoluţia importanţei economice şi a provocărilor în materie de aprovizionare, pe baza aplicării lor în industrie. Aceasta conţine 30 de materii prime critice. Litiul, care este esenţial pentru trecerea la mobilitatea electrică, a fost adăugat pe listă pentru prima dată.
"O aprovizionare sigură şi durabilă cu materii prime critice este o condiţie prealabilă pentru o economie rezilientă. Dacă este să ne referim doar la bateriile auto electrice şi la stocarea de energie, Europa va avea nevoie de litiu, de exemplu, de până la 18 ori mai mult până în 2030 şi de până la 60 de ori mai mult până în 2050. Nu putem permite înlocuirea dependenţei actuale de combustibilii fosili cu dependenţa de materii prime critice", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.
"Anumite materii prime sunt esenţiale pentru ca Europa să joace un rol primordial în tranziţia verde şi digitală şi să rămână primul continent industrial al lumii. Nu ne putem permite să ne bazăm în totalitate pe ţări terţe, iar în cazul unor pământuri rare chiar şi pe o singură ţară. Prin diversificarea aprovizionării din ţări terţe şi dezvoltarea propriei capacităţi a UE de extracţie, prelucrare, reciclare, rafinare şi separare a pământurilor rare, putem deveni mai rezilienţi şi mai durabili", a declarat la rândul său comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton.
Planul de acţiune privind materiile prime critice urmăreşte să stabilească lanţuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE, să reducă dependenţa de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile şi prin inovare, să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE, să diversifice aprovizionarea de provenienţă din ţări terţe şi să elimine denaturările în ceea ce priveşte comerţul internaţional, respectând totodată pe deplin obligaţiile internaţionale ale UE.
Pentru a atinge aceste obiective, comunicarea de joi prezintă zece acţiuni concrete. În primul rând, Comisia va stabili, în următoarele săptămâni, o Alianţă europeană în domeniul materiilor prime. Prin reunirea tuturor părţilor interesate relevante, alianţa se va concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, şi anume pe creşterea rezilienţei UE în ceea ce priveşte lanţul valoric al pământurilor rare şi al magneţilor, întrucât aceasta este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE, cum ar fi energia din surse regenerabile, apărarea şi spaţiul. Mai târziu, alianţa se va putea extinde pentru a aborda, în timp, şi alte nevoi privind materiile prime critice şi metalele de bază.
Pentru o mai bună utilizare a resurselor interne, Comisia va colabora cu statele membre şi cu regiunile pentru a identifica proiectele de minerit şi de prelucrare din UE care pot fi operaţionale până în 2025. Se va pune un accent deosebit pe regiunile miniere carbonifere şi pe alte regiuni aflate în tranziţie, acordându-se o atenţie deosebită experienţei şi competenţelor relevante pentru mineritul, extracţia şi prelucrarea materiilor prime.
Comisia va promova utilizarea programului său Copernicus de observare a Pământului, pentru a îmbunătăţi explorarea resurselor, operaţiunile şi gestionarea mediului ulterior închiderii. În acelaşi timp, programul Orizont Europa va sprijini cercetarea şi inovarea, în special în ceea ce priveşte noile tehnologii de minerit şi de prelucrare, substituirea şi reciclarea.
În conformitate cu Pactul verde european, alte acţiuni vor aborda circularitatea şi durabilitatea lanţului valoric al materiilor prime. Prin urmare, Comisia va elabora, până la sfârşitul anului 2021, criterii de finanţare durabilă pentru sectorul minier şi pentru industria extractivă. Ea va analiza, de asemenea, potenţialul materiilor prime critice secundare provenind din stocurile şi deşeurile UE, pentru a identifica proiecte viabile de recuperare până în 2022.