Comisia Europeană cedează în faţa fermierilor

Protestele fermierilor din statele membre UE au fost încununate de succes ieri când Comisia Europeană a adoptat regulamentul care acordă o scutire parţială pentru fermierii europeni de la regula care îi obligă să lase terenurile pârloagă (GAEC 8), în acest an.

Noul regulament, care este de astăzi în vigoare, se va aplica parţial retroactiv, adică în perioada cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2024. Scutirea parţială răspunde solicitărilor pentru mai multă flexibilitate, aşa cum au cerut statele membre pentru a răspunde mai bine provocărilor cu care se confruntă agricultorii din UE.

În loc să menţină terenul în repaus sau să păstreze caracteristici neproductive pe 4% din terenul lor arabil, se va considera că fermierii din UE care amenajează culturi care fixează azotul (cum ar fi lintea, mazărea sau fava) şi/sau culturi intermediare fără produse de protecţie a plantelor pe 4% din terenul lor arabil vor îndeplini cerinţa. Fermierii care decid astfel pot, totuşi, să continue să îndeplinească cerinţa cu terenuri în paragină sau cu caracteristici neproductive.

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel naţional trebuie să notifice Comisia în termen de 15 zile, începând de ieri, 13 februarie, notificare ce nu trebuie aprobată de instituţia de la Bruxelles.

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a declarat: "Această măsură oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în acelaşi timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securităţii alimentare şi a durabilităţii în UE. Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noştri".

La rândul său, Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură, a precizat: "Salut decizia de a acorda o derogare parţială de la GAEC 8 şi cred că aceasta va fi salutată şi de mulţi fermieri din întreaga Uniune Europeană. Aceasta reflectă circumstanţele extraordinare cu care se confruntă comunitatea noastră agricolă şi demonstrează că Comisia ascultă, se implică şi răspunde acestor nevoi în timp real".

Menţionăm că în propunerea anterioară Comisia Europeană dorea înlocuirea a 4% pârloagă cu 7% din teren cultivat cu culturi fixatoare de azot, fără pesticide sau 7% cu factor de ponderare 0,33 culturi secundare, altele decât leguminoase, tot fără pesticide.

Amintim că în cursul lunii ianuarie şi în prima parte a lunii februarie, sute de mii de fermieri din România, Franţa, Germania, Olanda şi alte state membre UE au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de politicile dure de mediu ale Comisiei Europene, politici care ar duce la pierderi financiare însemnate pentru producătorii agricoli. În ţara noastră, protestul s-a derulat între 9 ianuarie şi 2 februarie, când premierul Marcel Ciolacu a semnat un acord cu protestatarii privind calendarul deciziilor pe care Guvernul urmează să le ia pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă fermierii şi transportatorii.

Referitor la măsurile GAEC 7 (rotaţia culturilor) şi GAEC 8 (lăsarea în pârloagă a unei părţi din terenul fermei), Florin Barbu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale i-a transmis în şedinţa Consiliului AgriFish comisarului european pentru agricultură Janusz Wojciechowski că, dacă nu vor fi soluţionate revendicările fermierilor europeni, atunci toţi cei care se ocupă de agricultura din UE trebuie să demisioneze şi să plece acasă.

Nemulţumirile fermierilor au fost obiectul unei dezbateri săptămâna trecută în cadrul Parlamentului European, în cadrul căreia deputaţii din forul de la Strasbourg i-au cerut Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, să găsească rapid soluţii. În aceeaşi zi, în discursul rostit în Parlamentul European, preşedintele Klaus Iohannis le cerea liderilor UE să fie atenţi la nevoile fermierilor şi să reducă distanţa dintre clasa politică şi simplii cetăţeni.