• Comisia Europeană doreşte modificarea Regulamentului (EU) 2016/399 privind mişcarea liberă a persoanelor în interiorul UE • În proiectul respectiv sunt incluse noi dispoziţii privind Spaţiul Schengen • Printre situaţiile excepţionale ce ar putea duce la reintroducerea controalelor la frontieră se numără pandemia, activităţile legate de terorism sau crimă organizată - ce ar ameninţa grav securitatea unui stat membru - şi fluxurile masive de migranţi în UE încurajate de către un stat terţ
Preconizata înfiinţare, în 3 martie, a unui Consiliu Schengen care ar urma să fie dotat cu un braţ armat pentru apărarea frontierelor externe ale Uniunii Europene şi declaraţiile preşedintelui Emmanuel Macron cu privire la aceste aspecte au iscat nelinişte în unele dintre statele membre ale Uniunii Europene, care nu sunt incluse încă spaţiul respectiv, dar speră că vor adera în curând: România, Bulgaria şi Croaţia.
După şedinţa de săptămâna trecută, din 3-4 februarie, a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care a avut loc la Bruxelles şi la care a participat şi preşedintele Emmanuel Macron, au existat voci care au lăsat să se înţeleagă că Franţa ar închide uşa Schengen celor trei state menţionate mai sus, în ciuda aspiraţiilor acestora şi a promisiunilor făcute de oficialii de la Bruxelles.
Din analiza documentelor oficiale ale Comisiei Europene cu privire la Strategia Schengen şi cu privire la propunerea de modificare a Regulamentului (EU) 2016/399 - Codul Uniunii privind regulile care guvernează deplasarea liberă a persoanelor în interiorul spaţiului european, reiese că lucrurile nu stau deloc aşa.
Reformarea Spaţiului Schengen a fost propusă de Comisia Europeană la începutul lunii iunie 2021 din cauza inadvertenţelor privind măsurile care au limitat libera circulaţie a mărfurilor şi persoanelor în anul 2020, în prima parte a pandemiei Covid-19, când mai multe state membre ale spaţiului respectiv au ales să îşi închidă graniţele, pe când alte state membre vecine doreau să le menţină deschise. De aceea, oficialii europeni doresc stabilirea unor reguli pe baza cărora un stat membru al spaţiului respectiv să ia măsura închiderii graniţelor doar în situaţii excepţionale, după notificarea Comisiei Europene şi a statelor membre ale Spaţiului Schengen şi ale Uniunii Europene. În afara pandemiei şi atacurilor teroriste, printre situaţiile excepţionale se mai numără instigarea de către o ţară terţă la fluxuri migratorii neregulate în Uniune prin încurajarea sau facilitarea circulaţiei active a resortisanţilor altor ţări terţe (n.red. - aşa cum a fost cu Belarus anul trecut când i-a lăsat pe migranţii afgani să se deplaseze liber spre Ucraina şi Polonia).
• Patru situaţii excepţionale ce pot duce la reintroducerea controalelor la frontierele Schengen
Astfel, propunerea de regulament înaintată de Comisia Europeană în 14 decembrie 2021 Parlamentului European, în articolul 25 stipulează pentru Spaţiul Schengen:
"În cazul în care, în zona fără controale la frontierele interne, există o ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne într-un stat membru, statul respectiv poate reintroduce în mod excepţional controalele la întreaga frontieră internă sau doar la anumite porţiuni din aceasta. O ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne poate fi considerată ca rezultând din:
(a) activităţi legate de terorism sau crimă organizată;
(b) urgenţe de sănătate publică pe scară largă;
(c) o situaţie caracterizată prin deplasări neautorizate pe scară largă a resortisanţilor ţărilor terţe între statele membre, punând în pericol funcţionarea generală a zonei fără control la frontierele interne (n.red. - este vorba despre migraţia masivă din statele terţe);
(d) evenimente internaţionale la scară largă sau de mare profil, cum ar fi evenimente sportive, comerciale sau politice".
Dintre toate aceste puncte, numai litera d lasă loc interpretărilor, dar probabil că ea se referă la accesul în Spaţiul Schengen cu prilejul unor campionate mondiale sau jocuri olimpice organizate în statele membre ale acestui areal, la târguri internaţionale sau la congrese internaţionale ale diferitelor grupuri politice de pe mapamond. În orice caz, litera d a articolului 25 necesită clarificări stricte din partea Parlamentului European pentru a nu lăsa loc liber niciunui abuz pentru statele din Spaţiul Schengen, în privinţa încălcării dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene.
Articolul următor, 25 indice a, prevede că în cazul în care o ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne într-un stat membru este imprevizibilă şi necesită o acţiune imediată, statul membru poate, în mod excepţional, să reintroducă imediat controlul la frontierele interne, cu obligaţia notificării Comisiei şi celorlaltor state membre privind noua măsură.
• Măsura reintroducerii controlului la frontierele Schengen nu poate depăşi doi ani
Acelaşi articol mai arată: "Controlul la frontierele interne poate fi reintrodus imediat pentru o perioadă limitată, de maximum o lună. În cazul în care ameninţarea gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne persistă după această perioadă, statul membru poate prelungi controlul la frontierele interne pentru perioade suplimentare, dar durata prelungirii nu trebuie să depăşească trei luni".
Textul propunerii mai arată că, în cazul în care ameninţarea gravă la adresa ordinii publice sau securităţii interne dintr-un stat membru persistă şi după perioada respectivă, măsura poate fi prelungită, din şase în şase luni, cu condiţia ca totalul perioadei în care reintroducerea controlului la frontiera internă a fost prelungită să nu depăşească doi ani (în care nu intră primele trei luni ale reintroducerii măsurii). Fiecare prelungire a măsurii va fi notificată Comisiei şi statelor membre.
Propunerea de act normativ a Comisiei Europene prevede că prelungirea poate fi dispusă dacă obiectivele urmărite printr-o astfel de măsură nu ar putea fi atinse prin utilizarea unor activităţi alternative, cum ar fi controale proporţionale sau forme de cooperare poliţienească (patrule comune, operaţiuni comune, echipe comune de anchetă, urmăriri transfrontaliere sau supraveghere transfrontalieră).
În cazul în care Comisia stabileşte că aceeaşi ameninţare gravă la adresa securităţii interne sau a ordinii publice afectează majoritatea statelor membre, punând în pericol funcţionarea generală a Spaţiului Schengen, poate propune Consiliului adoptarea unei decizii privind reintroducerea controalelor la frontieră de către statele membre. Decizia va acoperi o perioadă de maximum şase luni şi poate fi reînnoită, dar durata maximă totală nu trebuie să depăşească doi ani.
În cazul acesta, Comisia ar urma să revizuiască evoluţia ameninţării identificate, precum şi impactul măsurilor adoptate pentru a stabili dacă ele vor fi ridicate sau prelungite. Comisia va prezenta, cel puţin anual, Parlamentului European şi Consiliului European, un raport privind funcţionarea spaţiului Schengen, document care va include o listă a tuturor deciziilor de reintroducere a controlului la frontierele interne luate în cursul anului respectiv, precum şi informaţii despre tendinţele privind mişcările neautorizate în spaţiul respectiv ale resortisanţilor ţărilor terţe.
Propunerea de modificare a Regulamentului (EU) 2016/399, mai arată că verificările la frontieră pot fi introduse "numai în cazul în care un stat membru a stabilit că o astfel de măsură este necesară şi proporţională".
Iniţiativa de act normativ a Comisiei Europene mai prevede:
"În toate cazurile, controalele la frontierele interne vor fi reintroduse ca măsură de ultimă instanţă. Sfera şi durata reintroducerii temporare a controlului la frontieră nu vor depăşi ceea ce este strict necesar pentru a răspunde ameninţării grave identificate".
Propunerea de modificare a Regulamentului (EU) 2016/399 mai prevede ce înseamnă călătorii esenţiale şi neesenţiale în cazul reintroducerii controalelor la frontierele Schengen pentru perioade de timp bine determinate, precum şi procedura prin care i se poate refuza unei persoane din statele terţe Uniunii Europene accesul în Spaţiul Schengen.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.02.2022, 11:32)
Incet, incet Romania va fi doar o sursa de forta de munca si obiect de jaf pentru Gernmania, Franta, Austria, Belgia, Olanda si Sch... Comisia Europeana nu dicteaza decat impotriva Romaniei si a poporului roman. Roexit este ultima solutie pentru romani. China si Rusia, tari in plin avant economic sunt cartile castigatoare pentru Romania.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.02.2022, 13:28)
Rusia "in plin avant economic":-)? Aia mor de foame cu petrolul in subsolul blocurilor...Ideal ar fi, de data asta, "nici in car, nici in caruta"...exact cum sunt Elvetia, Norvegia, Anglia.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.02.2022, 15:51)
Ce daca vrea Comisia? O astfel de modificare este contrara tratatelor europene si prin urmare ar trebui sa se faca dupa referendumuri in fiecare stat. Romania o sa zica NU.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.02.2022, 16:44)
LGBT-istii si teroristii arabi trebuie sa fie lasati sa circule liber. Toti ceilalti cetateni sa circule doar cu cod QR si declaratie pe proprie raspundere ca sunt cuminti si au mare incredere in stiinta si ursula.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.02.2022, 17:12)
Usor, usor se va duce si libertatea de miscare. Marea UE isi reactiveaza frontierele.