COMISIA EUROPEANĂ: Revitalizarea economiei, cea mai mare provocare a României

Cea mai mare provocare a ţării noastre constă în revitalizarea economiei, a declarat Joost Kuhl-mann, şeful departamentului pentru Finlanda, Bulgaria şi România din cadrul Directoratului General pentru Economie şi Finanţe al Comisiei Europene (CE). Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţei, este nevoie de creşterea atât a numărului, cât şi a calităţii locurilor de muncă, iar acest lucru necesită investiţii, a afirmat domnia sa, în cadrul Forumului Economic 2012, organizat de către "Confindustria".

Principala sursă pentru aceste investiţii o reprezintă mediul privat, însă acesta nu va decide să investească în ţara noastră în absenţa unui mediu favorabil, a atras atenţia Joost Kuhlmann. Pentru realizarea acestui mediu, sunt necesare o stabilitate macroeconomică, o inflaţie redusă şi o stabilitate fiscală; un mediu legislativ stabil, caracterizat de o viziune strategică; reducerea costurilor de interacţiune a mediului de afaceri cu sectorul guvernamental, prin creşterea capacităţii administrative şi reducerea birocraţiei; de un sistem judiciar mai eficient şi mai rapid; de un sector bancar sănătos şi competitiv; de dezvoltarea pieţei de capital autohtone; de eficientizarea companiilor de stat; de respectarea obligaţiilor contractuale de către stat; precum şi de eliberarea autorităţilor de reglementare de sub presiune politică, în opinia oficialului CE.

Legăturile "nesănătoase" dintre companiile de stat şi departamentele guvernamentale trebuie întrerupte, întreprinderile de stat trebuind să fie conduse într-un mod profesionist, pentru a-şi valorifica activele în interesul celor care le deţin, adică a populaţiei, potrivit domniei sale.

"România este gata să iasă din spital, dar are nevoie de eforturi sus-ţinute pentru a-şi reveni din nou. România are potenţial, dar trebuie să muncească mult pentru a îl realiza", a declarat Joost Kuhlmann, adăugând: "Este nevoie de stabilitate politică, iar politicienii să se concentreze la joc. Şi nu mă refer la jocul politic. Mă refer la jocul economic. Numai în acest fel, există speranţe pentru creşteri sustenabile în standardul de viaţă al românilor".

Măsurile de austeritate pe care ţara noastră le-a adoptat au fost dureroase, însă ajustarea ar fi fost mult mai severă în absenţa asistenţei externe, a explicat domnia sa. Cel mai important, în acest moment, este ca parcursul actual să fie menţinut, a subliniat Joost Kuhlmann. "Anii în care a fost nevoie de ajustări macroeconomice importante şi de măsuri de austeritate au trecut. Acum este important să se menţină un parcurs ferm în anii care vin. Asta înseamnă că Guvernul trebuie să se comporte prudent în realizarea şi executarea bugetului, astfel încât finanţele publice să fie menţinute sub control. Bugetul trebuie bazat pe asumări prudente privind creşterea, inflaţia şi încasările fiscale, pentru a evita surprizele negative care ar putea apărea la executarea bugetului", a explicat oficialul CE.

Joost Kuhlmann a atras atenţia că greşelile din trecut, precum creşterea nesustenabilă a numărului de salariaţi din sectorul public şi majorarea salariilor şi a pensiilor, trebuie evitate.

"România are nevoie de capital străin pentru a finanţa investiţiile de care are nevoie economia. Aceşti bani nu vor ajunge în România în mod spontan. România trebuie să muncească mult pentru a atrage aceste fonduri, în special fondurile de calitate care aduc proiecte importante. Trebuie să se muncească din greu pentru a stabili un climat sănătos şi predictibil care să asigure profituri bune", a mai punctat domnia sa.

Mauro Maria Angelini, preşedintele "Confindustria" România, a arătat că industria manufacturieră din ţara noastră a înregistrat, în primul semestru din 2012, o creştere anuală a cifrei de afaceri de 3%, domnia sa declarându-se optimist în ceea ce priveşte avansul sectorului până în anul 2015.

• Italia, al doilea partener comercial al ţării noastre

Italia ocupă poziţia a doua în rândul partenerilor comerciali ai ţării noastre începând cu anul 2008, a arătat Dan Gherguţ, consilier al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (INS). În primul semestru al acestui an, 11,5% dintre importurile ţării noastre au provenit din Italia, iar 12,4% dintre exporturi au avut drept destinaţie acest stat, a precizat domnia sa.

Majoritatea exporturilor şi importurilor constau în îmbrăcăminte, aparate electrice, încălţăminte, autovehicule, cazane, turbine, motoare şi produse din tutun, ordinea diferind, însă, potrivit statisticilor oficiale.

În ceea ce priveşte filialele companiilor italiene din ţara noastră, acestea reprezintă un sfert din totalul companiilor controlate de către entităţi străine care sunt prezente la noi, a declarat Dan Gherguţ. Ponderea lor în cifra de afaceri realizată de către companiile cu capital străin din ţara noastră este, însă, de doar 8%, iar în valoarea adăugată brută, de nouă procente, a precizat domnia sa.

Dimensiunea acestora este redusă, de doar douăzeci de angajaţi, faţă de media de trezeci şi cinci. Sectorul de activitate în care sunt cel mai prezente este cel serviciilor, cu precădere cele de închirieri de imobile. În domeniu industrial, companiile cu capital majoritar italian activează, în special, în producţia de încălţăminte.

Domeniile care prezintă un potenţial ridicat pentru atragerea de investiţii italiene sunte cele ale producţiei de energie alternativă şi de electronice, şi cel al telecomunicaţiilor, potrivit lui Dan Gherguţ.