Comisia Iordache girează Codul infractorilor

Abuzul în serviciu a fost aproape dezincriminat, ieri, în Comisia Iordache de parlamentarii PSD-ALDE. Textul pe care coaliţia aflată la putere doreşte să îl vadă promulgat în Codul Penal are menirea de a-i salva pe foarte mulţi dintre membrii celor două partide care sunt suspecţi sau inculpaţi în dosare penale.

Conform amendamentului PSD, constituie abuz în serviciu "fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material patrimonial şi prin aceasta cau­zează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă".

Un text însuşit parţial din propunerea făcută ieri dimineaţă de Ministerul Justiţiei şi ce are drept scop dezincriminarea în proporţie de 80% a infracţiunii de abuz în serviciu aşa cum este ea prevăzută în actualul Cod Penal şi în stoparea a mii de dosare aflate în lucru pe rolul instanţelor de judecată şi pe rolul parchetelor.

Referitor la abuzul în serviciu, la Comisia Iordache au fost depuse 31 de amendamente pentru modificarea textului art. 297 din Codul Penal. Acestora li s-a adăugat textul trimis ieri dimineaţă de Ministerul Justiţiei. Reprezentantul Ministerului Justiţiei a susţinut că pentru propunerea amendamentului s-a pornit de la deciziile nr. 405/2016 şi nr.392/2017 ale Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu.

În actualul text al art. 297 din Codul Penal, se prevede:

"Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".

Propunerea ministerului condus de Tudorel Toader schimbă în mare parte conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu şi a sancţiunii care poate fi aplicată: "Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, care refuză să îndeplineas­că un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial şi prin aceasta cauzează o pagubă, certă şi efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau cu amendă".

Prin acest articol, Ministerul Justiţiei a propus practic o dezincriminare parţială a infracţiunii, deoarece în prezent Codul penal prevede că un funcţionar comite abuz în serviciu şi dacă nu obţine un folos patrimonial.

• Dezincriminare în folosul lui Liviu Dragnea

După cum se poate observa din propunerea PSD şi din aceea a Ministerului Justiţiei, reprezentanţii puterii mai doresc reducerea limitei maxime a sancţiunii, cu doi ani, de la 7 la 5 ani, şi introducerea pedepsei alternative a amenzii penale. Iar, dacă în actualul Cod Penal, persoana condamnată pentru abuz în serviciu, nu mai putea ocupa o perioadă o funcţie publică, în viitoarea formă nu îi va mai fi interzis acest lucru.

Practic asistăm la votarea unui text pro Liviu Dragnea. Şeful PSD are o condamnare în primă instanţă, de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Dacă pedeapsa va rămâne definitivă în apel, lui Liviu Dragnea instanţa trebuia să îi aplice şi pedeapsa complementară a interzicerii ocupării unei funcţii publice.

Însă odată cu aprobarea modificării propusă de PSD, chiar dacă ar fi condamnat la pedeapsa amenzii, Liviu Dragnea ar putea în continuare să ocupe orice funcţie publică doreşte.

Scăderea limitelor pedepsei cu închisoarea va afecta şi termenul de prescripţie privind răspunderea penală a inculpaţilor. Faptul că prin viitorul text se propune închisoare de la 2 ani la 5 ani sau pedeapsa amenzii, va duce la termene de prescripţie foarte reduse în privinţa minimului, începând de la 3 ani. Acest lucru va atrage închiderea dosarelor care au fost întocmite pentru abuzurile în serviciu săvârşite înainte de anul 2013, unde au fost constatate prejudicii foarte mari în unele speţe.

• Terţii beneficiari dispar din dosarele lui Dragnea

Discuţii aprinse au existat cu privire la persoanele care ar beneficia de comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece se reduce drastic numărul acestora prin micşorarea gradului de rudenie de la gradul IV la gradul al II-lea inclusiv. Parlamentarii opoziţiei susţin că în felul acesta multe dintre dosarele penale aflate pe rolul instanţelor vor fi stopate, mai ales că există situaţii când de foloasele materiale necuvenite au beneficiat terţe persoane. În acest sens, deputatul Ion Stelian, din partea USR, a dat exemplul retrocedărilor ilegale din staţiunea Mamaia, care au prejudiciat bugetul municipiului Constanţa cu zeci de milioane de euro, în folosul unor terţe persoane care nu erau rude sau afini cu primarul oraşului.

Totodată, conform amendamentului PSD preluat de parţial de la Minis­terul Justiţiei vor fi anulate toate dosarele penale întocmite pentru obţinerea de foloase necuvenite pentru terţi.

Chiar şi cel privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman, în care a fost condamnat la instanţa de fond Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare, deoarece de foloasele necuvenite au beneficiat filiala judeţeană a PSD şi cele două salariate care nu erau rude sau afini până la gradul II inclusiv cu liderul social-democraţilor.

Textele propuse de PSD şi de Minis­terul Justiţiei condus de Tudorel Toader, care tocmai la dezbaterea de ieri se afla în concediu, au atras nemulţumirea reprezentanţilor opoziţiei.

"Dragnea scapă de condamnare. Cu el scapă şi baronii locali. Cu ajutorul lui Tudorel Toader, avocatul infractorilor, România îşi afirmă pregnant statutul de Stat Mafiot", a scris pe pagina sa de facebook deputatul Ion Stelian de la USR.

Mai mult, Stelian susţine că după adoptarea acestui articol, zeci de mii de români îşi vor face bagajele şi vor pleca din ţară.

Parlamentarul Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei a susţinut: "Tudorel Toader trebuia să fie alături de noi la şedinţele de dezbatere a Codului Penal. Ministrul trebuie să ne explice de ce ne propune anumite texte de lege şi nu ne propune altele. Dar acum lipseşte. Ministerul şi-a asumat o politică: este spălarea pe mâini de acest proiect. Ministerul nu şi-a asumat această reformă. Acest text este important ca politică penală. Ministerul nu a motivat acest amendament, pe când noi, parlamentarii, trebuie să motivăm fiecare amendament".

Ioan Cupşa, senator din partea PNL, a afirmat că propunerea lui Tudorel Toader seamănă cu legislaţia unor timpuri demult apuse şi că tezele enunţate de ministrul Justiţiei la 23 august 2017 privind subjugarea procurorilor seamănă cu impunerea tezelor din timpul regimului comunist.

• Salariul minim pe economie, prag la abuz

În legătură cu stabilirea unui prag, reprezentanţii coaliţiei majoritare PSD-ALDE au afirmat că acesta este necesar deoarece a fost cerut şi de Curtea Constituţională, precum şi de Comisia de la Veneţia care, într-o recomandare adresată ţării noastre cu privire la responsabilitatea penală şi politică a membrilor guvernului, susţinea că ar fi nevoie de un prag înalt.

UDMR şi PNL au susţinut că nu este nevoie de stabilirea unui prag, în timp ce USR a modificat propunerea iniţială a unui prag de 1000 lei. Parlamentarii USR au cerut pentru prejudiciu un prag stabilit la valoarea salariului minim pe economie, exact ca în propunerea Ministerului Justiţiei.

La acest prag s-a raliat şi grupul PSD, dar a eliminat paragraful referitor la constatarea definitivă a vătămării cauzată de abuzul în serviciu, pentru că nu se stabileşte ce instituţie va constata acest lucru.

La finalul dezbaterilor privind abuzul în serviciu, Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiţiei a spus: "Prin aceas­tă modificare operaţi practic o amnistie. Prin această relaxare, încurajaţi practic abuzul în serviciu. (...) Legiferaţi furtul prin terţi, furtul prin intermediari".

Deputatul Ion Stelian a menţionat: "Ceea ce nu a reuşit preşedintele PSD în justiţie, reuşeşte în Parlament. Nu a scăpat de închisoare în justiţie, dar va scăpa la modificarea legii în Parlament".

• Amendamentul pentru Sevil Shhaideh

Proiectul de modificare a Codului Penal pare a fi de fapt un proiect de scăpare a liderilor PSD de acuzaţiile care li se aduc de către DNA, DIICOT sau de parchetele din teritoriu.

Astfel, membrii coaliţiei PSD- ALDE, ajutaţi de reprezentanţii UDMR din Comisia Iordache au votat, ieri, modificarea art. 269 privind favorizarea infractorului.

Parlamentarii puterii au introdus alineatul 4, care spune:

"Nu constituie infracţiunea de favorizare a făptuitorului:

a. emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative;

b. pronunţarea sau dis­punerea soluţiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite;

c. mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare".

Mai mult, favorizarea infractorului săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepseşte.

Săptămâna trecută, DNA a trimis în judecată cazul Belina, în care fostul ministru al Dezvoltării a întocmit, avizat şi fundamentat proiectul de hotărâ­re de guvern prin care insula Belina şi braţul Pavel aflate pe albia Dunării au trecut din domeniul public al statului în domeniul judeţului Teleorman. Modificarea articolului îi convine şi Rovanei Plumb, care era ministrul Mediului la data la care a fost adoptată hotărârea de guvern privind insula Belina şi braţul Pavel, dar care nu a putut fi urmărită penal de DNA pentru că alianţa PSD-ALDE a refuzat să îi ridice imunitatea parlamentară.

Totodată, prin adoptarea acestui articol, va scăpa de urmărire penală şi Adrian Ionuţ Gâdea, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman care a întocmit, fundamentat, propus şi adoptat hotărârea de consiliu privind preluarea în administrare a celor două imobile, precum şi concesionarea acestora către Tel Drum.

Tot pentru a-i scăpa de răspundere penală pe funcţionarii publici care pretind şi iau mită, parlamentarii PSD şi ALDE din comisia Iordache au votat un amendament menit să îi descurajeze pe cei care au dat mita respectivă şi care doresc să o denunţe. Dacă ei vor depăşi termenul de un an de la comiterea faptei până în momentul denunţării acesteia, riscă să fie condamnaţi penal, dar cu reducerea cu o treime a limitelor pedepsei prevăzută în Codul Penal pentru darea de mită.

Astfel, conform viitorului alineat 3 al articolului 290

"(3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia".

Deputatul Ion Stelian, din partea USR, a susţinut că aprobarea acestui amendament va duce la nedescoperirea multor fapte de corupţie, pentru că persoanele care au dat mită vor spune că nu are niciun rost să denunţe faptele, pentru că oricum vor intra în închisoare.

Comisia a modificat şi alineatul 1 al articolul 291, privind traficul de influenţă: "Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani".

La această infracţiune, în actualul Cod penal este prevăzută sintagma "alte foloase", care pot fi şi nepatrimoniale. Coaliţia PSD-ALDE a dorit însă numai sancţionarea obţinerii de foloase materiale necuvenite.

Tot aici, a existat o iniţiativă PSD de introducere a unui aliniat 2 prin care fapta să nu fie pedepsită dacă pretinderea şi primirea de foloase necuvenite este făcută pentru protejarea intereselor unei instituţii publice.

Textul propus era: "Art. 291 (1^1) Nu reprezintă infracţiunea prevăzută la alin (1) activitatea care are ca scop protejarea, promovarea sau valorificarea interesului unei instituţii sau autorităţi publice locale sau centrale".

Adoptarea acestui amendament ar fi constituit o scăpare pentru foarte mulţi dintre funcţionarii publici. Amendamentul nu a fost susţinut de preşedintele comisiei, Florin Iordache, şi nici de membrii comisiei, dar nu există nicio garanţie că el nu va trece de votul Parlamentului.