Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor arată, într-un raport trimis redacţiei, că managementul Administraţiei Porturilor este "defectuos", iar conducerea companiei este lipsită de viziune, susţinând că se impune "o analiză corectă a ministrului Transporturilor privind menţinerea echipei manageriale".
Comisia pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor a finalizat ancheta privind activitatea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa.
Conform raportului, Comisia a avut mai multe obiective ceea ce priveşte ancheta, între care analizarea modalităţii de închiriere a terenurilor de pe platforma portuară şi a încheierii clauzelor de performanţă de către CN APM Constanţa cu operatorii portuari, verificarea modului stabilirii taxelor de închiriere a domeniului portuar, precum şi preţul utilităţilor de către CN APM, dar şi verificarea legalităţii modului în care au fost încheiate contractele de închiriere a infrastructurii de transport naval conform prevederilor Ordinului ministrului Transporturilor nr. 1286/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind închirierea infrastructurii de transport naval care aparţine domeniului public al statului şi este concesionată administraţiilor portuare, precum şi verificarea şi analizarea neîncheierii contractelor de subconcesiune.
"Conform informaţiilor furnizate de către CN APM SA Constanţa prin adresa nr 19067/20.05.2015 contractele de închiriere/utilizare a domeniului portuar cu operatorii portuari s-au încheiat astfel: terenurile portuare care fac parte din domeniul public al statului (domeniul portuar) au fost puse la dispoziţia operatorilor care deţin proprietăţi pe aceste terenuri (plaforme, magazii, etc) prin atribuire directă; licitaţiile s-au făcut pentru atribuirea platformelor şi a altor elemente de suprastructură care aparţin CN APM Constanţa; contractele conţin în final atât elemente licitate, cât şi terenul. Contractele conţin în marea lor majoritate şi condiţii de realizare a unor investiţii astfel încât durata contractelor să fie mai mare", se arată în documentul citat.
Comisia pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor a constatat că activitatea de contractare este discriminatorie "în sensul în care fără temei juridic se încheie contracte atât pe perioade de cinci ani, cât şi pe perioade de 40 de ani, fapt ce generează atât pierderi companiei, cât şi o deficitară administrare a patrimoniului".
De asemenea, comisia a stabilit că anumite contracte "generează pierderi imense pentru CN APM Constanţa", dând ca exemplu contractul încheiat cu Marina Services.
"Astfel, operatorii portuari tradiţionali, respectiv vechile societăţi comerciale de stat, care au activat sau activează în Portul Constanţa şi care deţin elemente de infrastructură (platforme portuare) şi suprastructură (depozite, clădiri), între timp privatizate deţin suprafeţe de teren închiriate de la CN APM Constanţa în virtutea faptului că deţin aceste proprietăţi. În aceste condiţii contractele de închiriere au fost prelungite pe durate mari de timp printr-o procedură de aşa-zisă licitaţie deschisă doar pentru alte elemente de suprastructură (platforme, magazii şi ale clădiri aparţinând CN APM Constanţa), iar suprafaţa de teren pe care se aflau elementele de suprastructură unde operatorul este proprietar s-a atribuit direct sub denumirea de utilizare a domeniului public", se mai arată în raportul comisiei.
Potrivit sursei citate, în aceste condiţii, contractele de închiriere au fost prelungite pe durate mai mari de timp, printr-o procedură de aşa zisă licitaţie deschisă doar pentru alte elemente de suprastructură (platforme, magazii şi alte clădiri aparţinând CN APM Constanţa), iar suprafaţa de teren pe care se aflau elementele de suprastructură, unde operatorul este proprietar, s-a atribuit direct sub denumirea de utilizare a domeniului public".
Comisia a constatat existenţa unui monopol portuar din partea unor operatori portuari privilegiaţi care ocupă platforme portuare cu acces la dane pe o perioadă de 40-50 de ani, uneori fără să facă investiţii în aceste zone sau fără să aibă criterii de performanţă (tone/zi) şi a observat lipsa unui contract cadru de subconcesiune a generat discrepanţe majore în ceea ce priveşte închirierea contractelor de închiriere şi subconcesiune.
"Considerăm că această stare de fapt este o eroare majoră din partea CN APM Constanţa şi a Ministerului Transporturilor, generând astfel subdezvoltarea activităţii portuare", se mai arată în documentul citat.
Comisia a verificat şi modul în care au fost stabilite taxele de închiriere a domeniului portuar, precum şi preţul utilităţilor de către CN APMC, stabilind că nu a fost acordată "o suficientă importanţă unei politici tarifare care să asigure realizarea obiectivelor pentru care a fost creată compania, şi anume întreţinerea infrastructurii de transport la parametrii de utilizare, la capacitate şi în siguranţă".
"În urma analizei documentelor puse la dispoziţie de CN APM Constanţa, se constată că administraţia nu a acordat suficientă importanţă unei politici tarifare, care să asigure realizarea obiectivelor pentru care a fost creată compania şi anume întreţinerea infrastructurii de transport la parametri de utilizare, la capacitate şi în siguranţă. De exemplu, în stabilirea tarifului de utilizare a domeniului portuar (UDP) au fost luate în calcul cheltuieli de genul «iluminat, salubrizare, întreţinere spaţii verzi, trotuare, grupuri sanitare, pasarele pietonale», dar şi cheltuieli cu paza şi securitatea perimetrului portuar. De asemenea, prin hotărârea Consiliului de Administraţie nr.3/ 31.03.2015 s-a aprobat un tarif unic de UDP pentru toate porturile determinând o creştere a valorii facturilor pentru porturile Midia, Mangalia şi Basarabi", arată raportul comisiei.
De asemenea, tarifele de distribuire apă potabilă şi canalizare, aprobate de către ANRSC, sunt mai mari decât cele practicate de RAJA SA Constanţa, cu 53,94 la sută în 2009, cu 50,8 la sută în 2010 şi cu 25,99 la sută în 2012, mai susţine documentul.
Comisia a mai stabilit că lipsa alocării fondurilor pentru dezvoltare va duce la blocarea activităţii portuare.
"Conform prevederilor bugetare se observă foarte clar la capitolul investiţii destinate siguranţei maritime şi dezvoltării infrastructurii portuare, respectiv asigurarea unor adâncimi minime de navigaţie, lipsa alocării fondurilor necesare dezvoltării portuare ceea ce va conduce, în scurt timp, la blocarea activităţii portuare. Infrastructura portuară este într-un grad foarte mare de uzură, fapt constatat şi de compania care a întocmit Master Planul portului Constanţa. De altfel, directorul general al companiei a recunoscut acest lucru în cadrul şedinţei de anchetă din data de 28 mai 2015. O parte din acest profit, într-adevăr, se întoarce în bugetul administraţiei sub forma fondului de dezvoltare, dar acest fond de dezvoltare nu se regăseşte în infrastructura de transport, ci în investiţiile proprii ale administraţiei", se subliniază în raport.
Totodată, comisia a stabilit că au scăzut anual cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţia infrastructurii portuare, culminând în 2014 cu o reducere cu peste 50 la sută, iar acest fapt s-ar datora "nu lipsei de venituri, ci unui management defectuos."
Comisia pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor susţine că actul de administrare defectuos al conducerii CN APM Constanţa a fost confirmat şi de alte autorităţi de control.
"În mod concret, relativ la actul de administrare defectuos exercitat de membrii Consiliului de Administaţie aflat în funcţie şi de către actuala conducere executivă, acesta a fost confirmat de nenumărate ori fie prin acte emise de alte autorităţi de control (Raportul Corpului de Control al Ministerului Transporturilor nr 23796/27.06.2013, Raportul Curţii de Conturi nr.7879/485/03.03.2014) dar şi de lipsa oricărei viziuni referitoare la potenţialul de dezvoltare al portului Constanţa aspect care se transpune în: incapacitatea echipei manageriale de a dezvolta relaţii corecte cu operatorii economici, ce a dus la apariţia unei stări conflictuale, confirmată şi de numărul mare de litigii în instanţă, aşa cum reiese din documentele puse la dispoziţie CN APM Constanţa; neiniţierea procedurilor de încheiere a contractelor de închiriere precum şi a celor de subconcesiune", se arată în raport.
În finalul documentului se arată că Ministerul Transporturilor nu a luat nicio măsură în acest caz, deşi aceste aspecte au fost confirmate de rapoartele corpului de control.
"În concluzie, deşi toate rapoartele corpului de control confirmă aceste aspecte, Ministerul Transporturilor nu a adoptat nicio măsură. De asemenea, Portul Constanţa este obiectiv de interes strategic naţional, fiind bază navală militară românească şi NATO. Considerăm că actuala echipă managerială, prin atitudinea sa conflictuală, ignoră acest aspect, ceea ce crează o vulnerabilitate în sistemul de securitate! Ca atare se impune o analiză corectă a ministrului Transporturilor cu privire la menţinerea sau demiterea actualei echipe manageriale a CN APM Constanţa", se precizează în documentul citat.
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa a fost înfiinţată în 1991 ca regie autonomă în urma reorganizării întreprinderilor de stat din sectorul portuar prin Hotărârea Guvernului nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul transporturilor navale, mai arată sursa citată.
Începând din 1998, administraţiile portuare au fost transformate în societăţi comerciale pe acţiuni. Din 2006, prin crearea Fondului Proprietatea, 20% din acţiunile companiilor a trecut în proprietatea acestui find, iar CN APM Constanţa a mai cedat 20% din acţiuni Consiliului Local Constanţa.