Reporter: Cum a evoluat activitatea companiei "Cotnari" în ultima vreme?
Cătălin Grecu: Deşi, în ultimii ani, piaţa vinului a cunoscut o scădere, cu o revenire uşoară începând din 2012, rezultatele "Cotnari" au crescut constant, an de an. Creşterea anuală presupune, însă, şi cheltuieli mai mari decât cele realizate înainte de 2008 - începând de la discounturile distribuitorilor, bonusurile acestora şi ale echipelor de vânzări, campaniile pentru clientul final, împachetările speciale şi promoţiile în anumite perioade din an, investiţiile în parcurile auto şi în excursiile anuale pentru partenerii de distribuţie, dar şi investiţiile în vie şi tehnologia de ultima generaţie, în utilaje şi maşini agricole, în spaţii de depozitare şi păstrare. Toate acestea înseamnă cheltuieli mari, dar noi le privim ca pe investiţii pe termen mediu şi lung, fără de care nu putem face performanţă. Am ajuns aici datorită convingerii că se poate, datorită oamenilor implicaţi, conştienţi că fără a asigura calitatea produselor la preţuri competitive nu se poate rezista pe piaţă timp îndelungat. Ca dovadă, anul trecut am obţinut şi medalia "Best Bay Awards", pentru vinul alb numărul unu cu cel mai bun raport calitate-preţ din România.
Reporter: Ce aşteptări aveţi de la 2014?
Cătălin Grecu: Anul acesta a început promiţător şi, din punct de vedere al condiţiilor meteo, până acum se arată a fi unul foarte bun. Deşi este încă prematur să facem afirmaţii, putem spune că, deocamdată, nu am avut geruri sau alte condiţii meteo care să afecteze plantele.
După un an 2013 cu o producţie record, datorită atât condiţiilor climatice favorabile, dar şi intrării pe rod a noii suprafeţe cu viţă de vie, "Cotnari" îşi propune ca 2014 să fie un nou an de referinţă pentru companie. Ne aşteptăm la o supraproducţie de vin, în contextul în care majoritatea producătorilor spun că anul 2013 a fost foarte bun, din punct de vedere viticol. În aceste condiţii, estimăm o creştere cu 10 % a vânzărilor, faţă de anul 2013.
Reporter: Ce cantitate de vin merge la export?
Cătălin Grecu: Circa 10-15% din vânzările care vor fi realizate în acest an vor fi dedicate exportului. În 2014, abordăm piaţa Belgiei şi a ţărilor nordice. Este un proces mai anevoios, cel puţin în ceea ce priveşte pătrunderea pe piaţa din ţările nordice, unde există un monopol de stat şi o întreagă procedură de acceptare a mostrelor. Avem, însă, câteva negocieri în derulare şi aşteptăm să vedem cum se finalizează acestea.
Reporter: Având în vedere palmaresul de medalii pe care compania le-a obţinut în timp, la ce concursuri urmează să participe "Cotnari", în acest an?
Cătălin Grecu: Suntem înscrişi la o serie de concursuri internaţionale de renume, consacrate, organizate an de an sub patronajul Organizaţiei Internaţionale a Vinului (OIV). Câteva dintre acestea sunt "Wine &Spitits" - Chişinău, "Berliner Wine Trofy", "Vinalies International" - Paris, "Concours Mondial Du Bruxelles", "Vinagora" - Budapesta, "Vinandino" - Mendosa, IWCB - Bucureşti, "Selections Mondiales Des Vins" - Quebec.
Reporter: Recent, societatea pe care o reprezentaţi a organizat concursul "Campionul Podgoriei «Cotnari»", în cadrul căruia peste 30 de specialişti din lumea vinului au jurizat licorile produse în această renumită podgorie. Câte tipuri de vin au participat la concurs?
Cătălin Grecu: Campionul Podgoriei "Cotnari" a fost ales după analizarea a peste 50 de vinuri produse de către cele două mari entităţi ale podgoriei - SC "Cotnari" SA şi "Casa de Vinuri Cotnari" -, cărora li s-au alăturat vinuri produse de Casele "Bilius" şi "Vărzări". Anul acesta, ca urmare a părerilor destul de împărţite şi a numărului mare de pretendente la titlul de "campion", juraţii, ghidaţi în degustări de Dan Boboc, preşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, au hotărât ca lista "aleselor" să fie formată din zece vinuri - patru dintre acestea fiind produse de compania "Cotnari". Vedetele degustării au fost, însă, vinurile produse din soiul românesc "Busuioacă de Bohotin". Aşadar, campionul a fost "Busuioaca sec - 2013", vin produs de "Casa de Vinuri Cotnari", care va ieşi pe piaţă la sfârşitul lunii martie - începutul lunii aprilie, sub denumirea "Colocviu la Paris".
Reporter: Cum evoluează piaţa autohtonă a vinurilor?
Cătălin Grecu: Ne aşteptăm la apariţia unor noi jucători mai mici pe piaţă, având în vedere că sectorul viticol este singurul domeniu în care au fost absorbite în totalitate fondurile europene pe programele de reconversie.
Acest lucru nu ne sperie, însă, având în vedere că investiţiile noastre în marketing nu cred că sunt depăşite de un alt producător de vinuri.
Reporter: În final, vă rog sa dezvoltaţi afirmaţia făcută în debutul interviului, potrivit căreia compania investeşte în excursiile destinate distribuitorilor...
Cătălin Grecu: A devenit tradiţie la "Cotnari" ca, anual, societatea să organizeze o excursie pentru premierea distribuitorilor. După ce, în anii trecuţi, distribuitorii companiei "Cotnari" au vizitat China, Noua Zeelandă, Australia, America, Hawai, Ţările Nordice, Thailanda şi Malaezia, Insulele Maldive şi Singapore, luna trecută, am mers cu distribuitorii care şi-au îndeplinit obiectivele contractuale în Republica Dominicană.
Reporter: Mulţumesc!
• Casa de Vinuri Cotnari: "Producţia de vinuri premium are un trend ascendent"
"Casa de Vinuri Cotnari" şi-a propus creşterea vânzărilor cu 100%, ne-a spus Cătălin Grecu, menţionând că vânzările de până acum nu pot reprezenta un punct de referinţă, având în vedere că noua companie a fost înfiinţată în urmă cu doar câţiva ani.
Investiţiile preconizate de societate pentru acest an însumează 2 milioane de euro, proiectele investiţionale constând în achiziţia de utilaje şi capacităţi de stocare şi prelucrare şi în modernizarea cramelor.
"Casa de Vinuri Cotnari" este un proiect început în anul 2007, prin înfiinţarea de noi plantaţii, cultivate cu "Busuioacă de Bohotin" şi "Fetească Neagră". Fondatorii "Casei de Vinuri Cotnari" sunt acţionarii principali de la SC "Cotnari" SA, însă în proiect sunt implicaţi copiii acestora, după cum menţionează reprezentanţii companiei, subliniind: "«Casa de Vinuri Cotnari» este un proiect cu sediu separat, cramă nouă din toamna anului 2013, echipă de vânzări diferită şi, în principal, alţi distribuitori, cu o bună execuţie pe segmentul HoReCa".
Noul producător de vinuri administrează 350 de hectare de vie (100 ha de "Fetească Neagră", 75 ha de "Busuioacă de Bohotin", 75 ha de "Tămâioasă Românească", 50 ha de "Grasă de Cotnari" şi 50 ha de "Fetească Albă").
În toamna anului trecut, "Feteasca Neagră" a fost vinificată pentru prima dată la Crama Vlădoianu, ca urmare a unei prime investiţii de aproximativ un milion de euro, dintr-un proiect estimat la 2,5 milioane de euro.
Construit în anul 1901, castelul Vlădoianu a fost utilizat pe post de spital, în timpul celui de-al doilea război mondial, între anii 1945-1950 în castel funcţionând un orfelinat. După 1950, acesta a fost preluat de CAP, apoi de IAS Cotnari. În 2000, castelul Vlădoianu a fost retrocedat moştenitorilor de drept de la care a fost cumpărat, în 2002. În prezent, este folosit ca sediu al "Casei de Vinuri Cotnari".
În luna septembrie a anului trecut, "Casa de Vinuri Cotnari" a achiziţionat, contra valorii de 1,5 milioane de euro, Crama "Axinte", ridicată în anii '30. Noua cramă va fi modernizată, urmând ca, la finalizarea unei investiţii de 3,5 milioane de euro, să fie produse, în cadrul acesteia, vinuri albe şi rose, dar şi băuturi spumante şi distilate din vin.
Reprezentanţii "Casei de Vinuri Cotnari" apreciază: "Dezvoltarea segmentului de consumatori premium a avut un efect în lanţ, conducând inclusiv la apariţia unui număr tot mai mare de producători de vinuri premium. Producţia de vinuri premium reprezintă doar 10% din producţia de vinuri din România, dar se află pe un trend ascendent, ca urmare a investiţiilor generate în ultimii ani".
1. Liviu Tudor teapa 200 mil euro Alphabank
(mesaj trimis de gelu marchidan în data de 04.03.2014, 11:03)
Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.
Falimentul de la Banca Unirea
În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea.
Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor.
Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci
Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare.
Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD.
Ulei din Rezervele de stat
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului.