Companiile din industria IT cer Guvernului să nu adopte măsurile fiscale care ar afecta 80% dintre IT-işti

ANIS, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, alături de alte 138 de companii şi 5 organizaţii semnatare (Asociaţia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT - Cluj IT Cluster, Asociaţia Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociaţia Centrelor de Inovare Digitală din România - RODIH), a adresat astăzi Guvernului României un Memoriu pentru a semnala impactul pe care îl pot avea modificările din codul fiscal vehiculate în presa naţională din ultimele zile, mai exact impozitarea veniturilor salariaţilor din industria de IT care depăşesc suma de 10.000 lei brut, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Conform sursei citate, companiile şi asociaţiile semnatare au împreună peste 31.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 miliarde euro. S-au raliat în această acţiune solidară start-up-uri, companii mici, medii şi mari, locale şi internaţionale, companii de servicii, cât şi de produs, ceea ce reflectă opinia unanimă şi ne-echivocă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate.

Semnatarii atrag atenţia atât asupra timpului extrem de scurt pentru reajustarea cheltuielilor şi salarizării, cât şi asupra pragului care în esenţă anulează o politică industrială corectă în ultimii ani şi care va afecta mai mult de 80% din salariaţii industriei la nivel naţional.

"România, spre deosebire de alte state din regiune, are în prezent o politică bazată pe o măsură singulară de susţinere a industriei, însă o măsură dovedită ca fiind foarte eficientă şi care a creat un hub regional de tehnologie şi a menţinut angajaţii înalt specializaţi în ţară, ajutând industria să fie competitivă în regiune şi să aibă o creştere accelerată, de circa 3 ori mai mare faţă de rata de creştere a economiei naţionale. Această dezvoltare este în special importantă în perioada următoare, când România ar trebui să accelereze reducerea decalajelor faţă de economiile dezvoltate, prin proiecte masive de digitalizare.

În contextul cererii scăzute la nivel global, România este în situaţia de a semnala actualilor şi potenţialilor investitori internaţionali că încrederea în stabilitatea fiscală din România este redusă, iar competitivitatea pieţei în regiune nu este susţinută prin politici guvernamentale", se arată în comunicat.

Companiile menţionează că industria de IT din România:

este unul dintre cei mai mari contributori la creşterea economiei naţionale, în 2022 din cele 4,8 procente de creştere de PIB circa 1,3% a venit din industria IT

- este al doilea mare exportator din sectorul servicii

- este un contributor important la bugetul de stat, salariaţii din IT virând anual circa 10 miliarde lei în contribuţii la bugetele sociale şi de sănătate, de 10 ori mai mare decât valoarea totală a facilităţii fiscale de care beneficiază

- industria este în top 5 plătitori de TVA

- salariaţii din industria IT susţin prin cheltuieli un număr cel puţin egal (proporţie 10 la 10,5) locuri de muncă în alte sectoare ale economiei naţionale.

Semnatarii solicită Guvernului să deruleze consultări aprofundate cu industria prin care să identifice modalităţi de a creşte veniturile guvernamentale fără să afecteze competitivitatea industriei.

"Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menţinerea facilităţilor, acţiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susţinerii industriei IT ca industrie de importanţă strategică. Facilităţile pentru industria de IT au încă un efect puternic şi generează creştere în continuare la PIB, prin creşterea bazei de impozitare.

În ipoteza în care Guvernul va decide totuşi modificarea regimului fiscal aplicabil angajaţilor din industria de IT, semnatarii solicită ca această acţiune să fie implementată gradual. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să îşi ajusteze bugetele în baza cărora îşi desfăşoară activitatea. Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu uşurinţă la astfel de viraje bruşte ale politicii fiscale. Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menţionează foarte clar - ţinând cont şi de calendarul agreat în cadrul PNRR - că o eventuală reducere treptată a facilităţilor fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 şi 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare", se mai arată în comunicat.