Concluziile primei dezbateri "Spot On Energy": Gazele naturale sunt o mare şansă pentru România

Spotmedia.ro şi Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) au organizat vineri, 26 aprilie, dezbaterea online "Gazele naturale: Cum profităm de principala noastră resursă energetică", prima din seria Spot On Energy - un ciclu de 7 dezbateri despre viitorul pieţei de energie din România.

Dezbaterea a fost moderată de Gabriel Kolbay, jurnalist la spotmedia.ro şi Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

La dezbatere au participat: Dan-Dragoş Drăgan - Secretar de Stat, Ministerul Energiei, Ileana Luminiţa Bălălău - Director, Departamentul Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, Daniel Apostol - Director General, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), Antal Istvan-Lorant - Preşedinte, Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerit, Senat, Vasile Cârstea - Director General, Depogaz Ploieşti SRL, Laurenţiu Urluescu - Preşedinte, Asociaţia Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Pentru a asigura un aport suficient de energie la preţuri accesibile şi pentru a juca un rol central în aprovizionarea cu resurse a Uniunii Europene, este imperativ să dezvoltăm şi să implementăm o strategie coerentă pentru identificarea, extragerea şi valorificarea cât mai eficientă a resurselor de gaze naturale din subsolul ţării noastre. Aceasta implică alocarea de fonduri adecvate, stimularea iniţiativei, stabilirea unor reguli clare, îmbunătăţirea comunicării şi menţinerea unei pieţe sănătoase, care să-i încurajeze pe marii consumatori să se orienteze către gazele româneşti. Există oportunităţi, dar este crucial să acţionăm cu promptitudine.

Vă prezentăm câteva dintre concluziile primei dezbateri primei dezbateri "Spot On Energy": Gazele naturale - Cum profităm de principala noastră resursă energetică".

Dan-Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei: Rezervele de gaze ne întăresc securitatea

Dan-Dragoş Drăgan a subliniat importanţa celor trei piloni principali pentru creşterea securităţii energetice în România şi pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2050. Aceşti piloni includ energia regenerabilă, sursele nucleare şi gazul, văzut ca un combustibil de tranziţie către neutralitatea climatică.

"Trebuie să folosim resursele de gaze de care dispunem în cadrul Uniunii Europene. Este important să fim prezenţi pe întregul lanţ valoric al extracţiei, producţiei de gaze naturale şi utilizării acestora. La fel de importantă este şi asigurarea securităţii energetice. Considerăm că nu trebuie să înlocuim o dependenţă, în speţă de gazul din Rusia cu alte dependenţe (cum ar fi materialele pentru eoliene şi fotovoltaice din China - n.red.). Şi acest risc poate fi redus prin utilizarea resurselor de care în România dispune", a precizat Dan-Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Daniel Apostol, director-executiv FPPG: Marea provocare ţine de cum exploatăm gazele atât echitabil, cât şi profitabil

Daniel Apostol a precizat că provocarea majoră în exploatarea gazelor naturale constă în găsirea unui echilibru între o exploatare justă şi profitabilă, în contextul trilemei energetice - care presupune asigurarea de energie şi securitate energetică prin furnizarea de gaze la un preţ echitabil şi pentru cetăţean, şi pentru investitori, asigurându-le sustenabilitatea economică.

"Cum să împarţi în mod egal trei obiective, care sunt oarecum incongruente? Nu s-a găsit încă un răspuns la această trilemă. Pentru ca România să-şi poată folosi potenţialul avem nevoie de legislaţie şi de reglementare echilibrată şi sustenabilă", a delarat Daniel Apostol, director-executiv FPPG.

Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică şi Resurse Minerale: Fără strategie nu ajungi departe

Istvan-Lorant Antal subliniază consecinţele negative ale lipsei unei strategii energetice coerente în România începând cu anul 2020 şi a modificărilor repetate pe care le-a suferit chiar şi strategia din 2014. Începând cu anul 2020, absenţa unei strategii energetice a condus la o situaţie în care actorii din industrie, precum producătorii, distribuitorii şi furnizorii, au operat fără un ghidaj clar din partea statului. Această lipsă de direcţie strategică a avut drept rezultat stagnarea în ceea ce priveşte explorarea de noi resurse energetice, iar Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a reuşit să organizeze licitaţii pentru noi perimetre de exploatare.

"Suntem în plină tranziţie energetică, dar, din punctul meu de vedere, această tranziţie energetică la nivel instituţional european este totalmente greşit înţeleasă, pentru că este înţeleasă ideologic, nu pragmatic. Eu cred că din faptul că avem resurse de gaze naturale nu putem să facem o chestiune ideologică. Trebuie să fie o decizie pragmatică: le exploatăm sau nu?", punctează Istvan Lorant Antal, preşedintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică şi Resurse Minerale.

Vasile Cârstea, director general Depogaz Ploieşti: România are bogăţii. Dar sunt în subsol, trebuie să le aducem la suprafaţă!

Vasile Cârstea a precizat că, pentru ca România să-şi atingă potenţialul energetic, trebuie să creăm instrumentele necesare pentru stocarea şi utilizarea eficientă a resurselor din subsol şi a ne asigura securitatea energetică. Este esenţial să pornim industria şi petrochimia pentru a extrage şi valorifica gazele naturale, iar pentru asta este nevoie de investiţii adecvate şi de strategii de promovare dinamice.

"Marea problemă este că nu s-a investit suficient în dezvoltările onshore, toate discuţiile sunt axate pe exploatarea offshore. În perioada 2009-2010, ţara noastră producea aproximativ 11 miliarde m³ de gaze, însă în prezent producţia a scăzut la 9,3 miliarde m³, nivel la care s-a ajuns ca urmare a investiţiilor făcute de Black Sea Oil and Gas. Gazul natural va rămâne un element central al mixului energetic al ţării şi în următorii 30-40 de ani, inclusiv în perioada de tranziţie către sursele de energie regenerabilă", declară Vasile Cârstea, director general Depogaz Ploieşti.

Luminiţa Bălălău, director în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României: Gaze naturale, în loc de lemne?

Luminiţa Bălălău a precizat că Departamentul de Dezvoltare Durabilă coordonează la nivel naţional implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă 2030. Unul dintre obiectivele strategiei este asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.

"În România, o bună parte din populaţie se încălzeşte încă cu lemne, ceea ce provoacă o poluare mai mare decât încălzirea cu gazele naturale. Prin urmare, în perioada de tranziţie energetică, gazele naturale pot constitui o alternativă la astfel de combustibil sau la cărbune. Ştim că Ministerul Energiei are un plan de folosire a gazelor naturale pentru înlocuirea cărbunelui în termocentrale, dar iată că discuţia aceasta are o serie de nuanţe şi avem de luat mai multe decizii în perspectivă, iar acestea trebuie, bineînţeles, foarte bine cântărite", declară Luminiţa Bălălău, director în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.

Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER: Greutăţi mari! Predictibilitatea este cheia

Laurenţiu Urluescu a vorbit despre taxarea excesivă, care a condus la o stagnare a pieţei angro, precum şi despre problemele majore create de instabilitatea legislativă.

"Reglementările legate de schema de ajutor pentru consumatori s-au schimbat de vreo 18 ori (din 2022 până astăzi - n.red.), de multe ori de azi pe mâine, ceea ce ne-a pus în imposibilitatea de a implementa schimbările în sistemele informatice de facturare şi în toată partea de relaţii cu clienţii. Încă o mare provocare a fost decontarea schemei de ajutor, acum întârziată cu circa 10 luni şi cu restanţe de circa 2,5 miliarde de lei. (...) ne-am dori să avem o abordare corectă, profesionistă şi mai ales predictibilă a sectorului energiei", semnalează Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER.

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: Consumatorul e doar o masă. Aşa nu merge liberalizarea!

Dumitru Chisăliţă a oferit o perspectivă critică asupra situaţiei curente, punctând modul în care consumatorii de energie sunt percepuţi şi trataţi în societatea românească. O critică este îndreptată către practicile politice, sugerând că, acum doi ani, psihoza generalizată a fost alimentată de un ministru care a promovat mesaje alarmiste la televiziune, creând o atmosferă de neîncredere în sistemul energetic. Se argumentează că astfel de acţiuni ar trebui sancţionate, nu bonificate. De asemenea, acesta şi-a exprimat îndoiala cu privire la o posibilă liberalizare a pieţei, argumentând că aceasta ar necesita o pregătire prealabilă a consumatorilor şi implicarea a cel puţin trei entităţi funcţionale pentru a funcţiona eficient.

"Consumatorul este doar o masă. Avem 9 milioane şi ceva de consumatori de energie, 3,5 milioane de gaze. (...). Aşa cum cetăţeanul din România nu este bun decât pentru plata de impozite, taxe şi accize şi, o dată la 4 ani, pentru vot, cam acelaşi rol şi soartă le au şi consumatorii, în general, în România. (...) Nu cred că e momentul să liberalizăm piaţa. Nu că n-ar fi bine, dar ca să funcţioneze, e nevoie de cel puţin 3 entităţi pentru piaţă. Una dintre entităţi se numeşte "consumator". Iar consumatorii nu sunt deloc pregătiţi. Mai ales după ceea ce s-a întâmplat în ultimii 3 ani de zile, sunt nu că bulversaţi, sunt întorşi cu totul pe dos", declară Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Ziarul BURSA este partener media al evenimentului.