CONFERINŢA CELOR 17 Unele inhibiţii în vocaţia est-europeană a băncilor austriece

• UPDATE: Austria va limita expunerea băncilor în estul Europei

Austria va anunţa norme pentru a creşte siguranţa propriului sistem financiar prin limitarea expunerii în Europa emergentă, în pofida nemulţumirilor generate de anunţul acestei măsuri în regiune, au declarat surse apropiate situaţiei, citate de Reuters.

"Decizia a fost luată", a spus, sub protecţia anonimatului, un oficial care a participat la o "întâlnire de rutină", ieri, a autorităţilor de reglementare din 17 ţări din Europa de Est.

------------------------------------------------------------------

Un viceguvernator din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), alături de alţi oficiali bancari din 16 ţări europene, a participat, ieri, la o conferinţă de la Viena, ca să discute despre problema capitalizării băncilor din zona euro şi despre posibilul impact negativ asupra ţărilor emergente, potrivit lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Domnia sa ne-a declarat: "La Viena este conferinţa celor 17 ţări. Banca Naţională a României este reprezentată de un viceguvernator, al cărui nume nu îl putem face public. Se discută probleme privind capitalizarea băncilor din zona euro şi cum această măsură să nu afecteze ţările din zona emergentă".

Domnia sa nu a oferit şi alte detalii, menţionând că oficialii de la Viena au cerut ca informaţiile despre conferinţă să rămână confidenţiale.

Potrivit unor surse citate de Bloom-berg, tema discuţiilor de la Viena urma să fie legată de propunerile băncii centrale a Austriei privind limitarea riscurilor asumate de băncile austriece.

Întâlnirea de la Viena a reunit înalţi oficiali de la banca centrală a Aus-triei şi autoritatea austriacă de reglementare a pieţelor financiare (FMA), Autoritatea Bancară Europeană şi din partea mai multor ţări, printre care România, Ungaria şi Cehia, au adăugat sursele citate.

Oficialii urmau să discute, ieri, reglementările privind capitalul şi lichiditatea, propuse anul trecut de banca centrală a Austriei şi FMA, care impun Erste Group Bank, Raiffeisen Bank International şi UniCredit Bank Austria să limiteze creditarea în Europa de Est la 110% din depozitele şi finanţarea atrase pe plan local, ceea ce echivalează cu condiţionarea noilor linii de credit de la băncile-mamă de resursele obţinute de pe pieţele respective, potrivit surselor menţionate.

Propunerile, menite să asigure menţinerea ratingului AAA al Aus-triei, au fost criticate de oficialităţi din Europa de Est, îngrijorate că astfel de limitări pe creditare ar putea încetini creşterea economică din regiune.

Autorităţile de supraveghere din regiune sunt îngrijorate că marile grupuri bancare din Europa îşi vor limita sau chiar scădea expunerile din statele emergente, calificate cu risc mai ridicat, pentru a îndeplini mai uşor noile cerinţe de adecvare a capitalului, care presupune atingerea până la mijlocul anului a unui nivel de 9% pentru capitalul de rang I raportat la activele ponderate funcţie de risc.

• Der Standard: Măsurile luate de Austria privind creditarea din Europa de Est ar putea încălca directivele UE

Comisia Europeană (CE) analizează dacă reglementările propuse în noiembrie de autorităţile de la Viena, privind limitarea expunerii băncilor austriece pe Europa de Est încalcă directivele UE privind libera circulaţie a capitalului, potrivit ziarului austriac "Der Standard", preluat de Bloomberg.

Mai mulţi miniştri ai Finanţelor din Europa de Est au "alertat" Comisia, prin scrisori, că măsurile ar putea afecta creşterea economică din regiune, scrie publicaţia, fără a preciza sursele informaţiilor.

• Raiffeisen, Volksbanken, Erste Group Bank AG - printre cei mai mari creditori din Europa de Est

Raiffeisen, Volksbanken, Erste Group Bank AG şi alte bănci aus-triece, inclusiv Bank Austria AG, divizie a UniCredit, sunt cei mai mari creditori din Europa de Est, având împrumutaţi 266 miliarde de dolari, conform datelor publicate de Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) la sfârşitul lunii iunie, din 2011. Băncile austriece cu expunere în Europa de Est trebuie de asemenea să îndeplinească noile reglementări ale Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară (BCBS) până la începutul anului viitor.

Sursele susţin că Andreas Ittner, directorul OeNB, va încerca să folosească reuniunea pentru a obţine sprijinul colegilor săi din Europa de Est, după ce noile reglementări austriece au fost criticate de autorităţile din Europa de Est.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat la finalul anului trecut că ar vrea să creadă că anunţul Băncii Naţionale a Austriei cu privire la reducerea fluxurilor de capital de către băncile comerciale austriece în statele din zona non-euro a fost o eroare sau o neînţelegere a efectelor pe care acest lucru le-ar produce. Băsescu şi-a manifestat, în acest context, îngrijorarea legată de comportamentul posibil al unor bănci, după ce Banca Centrală de la Viena le-a recomandat băncilor comerciale austriece să-şi limiteze liniile de finanţare pentru filialele din Europa Centrală şi de Est.

• Iniţiativa Viena 2.0: Un nou plan de urgenţă pentru băncile din Europa de Est

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) elaborează o nouă iniţiativă intitulată "Iniţiativa Viena 2.0" ce are ca scop prevenirea contagiunii crizei datoriilor, care a lovit Grecia şi Italia, în Europa de Est.

În presă, noul plan de urgenţă al BERD poartă numele de Iniţiativa de la Viena 2.0 şi are ca scop continuarea împrumuturilor către Europa de Est pe parcursul actualei crize a datoriilor din zona euro. Un plan asemănător a fost elaborat şi în 2008, după falimentul băncii americane Lehman Brothers. Băncile din statele occidentale au decis la acea vreme, prin Iniţiativa de la Viena, să nu retragă fondurile din Europa de Est, iar iniţiativa lansată de bănci şi guverne în capitala austriacă s-a dovedit utilă şi a contribuit la depăşirea deficitului de finanţare în Europa de Est.

După cum a declarat şi Erik Berglöf, economist şef la BERD, pentru cotidianul austriac "Die Presse", situaţia actuală nu se compară cu prăbuşirea pieţelor din 2008, dar este totuşi dramatică, în special pentru Europa de Est. Berglöf a afirmat că "activităţile bancare transfrontaliere trebuie să facă faţă unei provocări" şi asta pentru că Autoritatea Bancară Europeană a cerut grupurilor financiare vest-europene să crească rata capitalului propriu de bază disponibil la 9%. Acest lucru le va obliga să caute noi fonduri în valoare totală de circa 100 de miliarde de euro pentru a face faţă crizei. Cele care nu vor reuşi să obţină noi fonduri vor trebui să-şi reducă riscurile şi creditele. Având o cotă de piaţă de cel puţin 22%, băncile austriece sunt deosebit de prezente în Europa de Est. BERD se teme că băncile din vestul Europei vor impune cerinţe mult mai stricte de capital în detrimentul subsidiarelor lor din est şi vor înceta să mai alimenteze Europa de Est cu resurse financiare. În prezent, băncile occidentale au stocat mai bine de 400 de miliarde de euro la Banca Centrală Europeană (BEC). Unele dintre ele şi-au redus considerabil activităţile în Europa de Est, în timp ce altele au anunţat că se vor retrage definitiv din regiune. Banca germană Commerzbank a anunţat că nu va mai acorda împrumuturi în afara Germaniei şi Poloniei.

În acest context, preşedintele BERD, Thomas Mirow, a făcut la jumătatea lunii noiembrie, din 2011, un apel urgent, publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), prin care a cerut băncilor să nu abandoneze financiar Europa de Est. Europa Occidentală trebuie să se arate solidară cu estul, la fel ca în 1989, după căderea comunismului, şi să continue investiţiile în regiune chiar şi pe timp de criză.