CONFERINŢĂ "MUGUR ISĂRESCU ŞI INVITAŢII SĂI" - PERSPECTIVA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI: "Fără macrostabilitate, democraţia ar putea fi afectată"

Evoluţia economiei în ultimii zece ani poate constitui o sursă de inspiraţie pentru viitoarele obiective şi politici, a spus ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României. Domnia sa a precizat că un dezechilibru major în ultimii 20 de ani a rezultat din raportul între pensionari şi angajaţi, o soluţie fiind creşterea numărului de contribuabili la bugetele de asigurări sociale.

Mugur Isărescu a apreciat că o creştere economică mai mică dar durabilă este de preferat în locul uneia mai mare, dar pe termen scurt.

Domnia sa a mai spus că ţara noastră trebuie să se axeze, în următoarele două decade, pe macrostabilitate, care, deşi este considerată o noţiune vetustă, este şi un obiectiv care n-a fost niciodată dus la bun sfârşit. Potrivit lui Mugur Isărescu, fără macrostabilitate, democraţia ar putea fi afectată. Domnia sa a mai precizat că una dintre direcţiile care ar trebui să reprezinte un punct important al ordinii de zi sunt resursele naturale, aici numind, în special, forţa de muncă.

Şeful Băncii Centrale a declarat: "Cred că obiectivul principal al României pentru perioada următoare este o creştere economică moderată, echilibrată, sustenabilă, o creştere economică care creează locuri de muncă. Ne trebuie o creştere economică pe o perioadă cât mai îndelungată, o echilibrare a resurselor şi politicilor. Dacă accelerăm creşterea economică dincolo de un nivel sustenabil în perioadele pre-electorale nu facem decât să grăbim declinul în perioada post-electorală. Ne trebuie un ciclu lung de dezvoltare, cu cât mai puţine declinuri. Mai bine să avem creştere economică de 4%, dacă acesta este potenţialul ţării noastre, decât 7%, care să se menţină pe 10-12 ani. Concomitent cu acest tip de creştere economică cred că trebuie să finalizăm infrastructurile din România. Atenţie, nu mă refer la infrastructurile fizice de tipul celor de transport, mă refer şi la cele umane de tip sănătate, educaţie. Trebuie să punem accent pe resursele interne, şi nu mă refer doar la resursele naturale, ci şi la forţa de muncă".

Guvernatorul a mai precizat că economisirile interne nu intră în conflict cu investiţiile străine, ci sunt complementare. Domnia sa şi-a exprimat, totodată, regretul că terenurile agricole nu sunt introduse în mod corespunzător în circuitul economic şi financiar, nefiind luate în calcul drept garanţii de către bănci pentru credite.

• Florin Georgescu: "Statul trebuie să sprijine acţiunile antreprenoriale prin diversificarea schemelor de ajutor de stat"

Statul trebuie să sprijine acţiunile antreprenoriale prin crearea unui mix de politici economice, care să genereze transparenţă şi predictibilitate, prin diversificarea schemelor de ajutor de stat, precum şi prin gestionarea eficientă a participaţiilor în societăţile de stat, a arătat Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR). Domnia sa a declarat: "Creşterea economică este determinată, pe de o parte, de rezultatul unei combinaţii dintre un set de politici şi, pe de alta, de iniţiativa privată. Statul trebuie să gestioneze eficient participaţiile în companiile de stat pe care le mai are şi bunurile şi serviciile de natură fizică şi cele de natură umană. Statul trebuie să sprijine acţiunile antreprenoriale prin diversificarea schemelor de ajutor de stat. Pentru a realiza aceste obiective, statul trebuie să aibă resurse financiare, altfel nu are credibilitate. Acest flux se poate asigura printr-o disciplină fiscală bazată pe o legislaţie fiscală şi financiar-contabilă din care să fie eliminate ambiguităţile".

Prim-viceguvernatorul BNR a mai spus că speră ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) să impună Guvernului amendarea legii insolvenţei, întrucât multe companii ar abuza de prevederi şi ar păgubi băncile. "Sper ca în acest acord cu FMI-ul să fie introdusă şi o obligaţie pentru a îmbunătăţi legea insolvenţei, pentru ca nici agenţii economici să nu abuzeze de această lege", a mai declarat Florin Georgescu.

• Daniel Dăianu: "A fi în zona euro, astăzi, este un coşmar dacă nu ai instrumente de ajustare"

Intrarea în zona euro reprezintă, în prezent, un coşmar pentru o ţară europeană, dacă nu are instrumente de ajustare şi un minim de competitivitate, a declarat Daniel Dăianu, prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Domnia sa a declarat: "Trebuie să intrăm în zona euro, dar avem nevoie de instrumente de ajustare, după cum spunea şi doamna Christine Lagarde, directorul FMI. A fi în zona euro, astăzi, este un coşmar dacă nu ai minim de competitivitate să rezişti şi dacă nu ai instrumente de ajustare".

Daniel Dăianu a mai explicat că România are un sistem de intermediere financiară ineficient. Oficialul ASF a mai spus: "Băncile sunt necapitalizate, iar, în context global, modelele de business se prăbuşesc. Acestea sunt problemele care ne vor guverna în perioada următoare. Avem un sistem de intermediere financiară stricat, lucru susţinut inclusiv de bancherii centrali. Suntem o economie slabă în Uniunea Europeană. Deficitele de cont curent din 2010-2011 nu au fost, în principal, din cauza execuţiilor bugetare, ci a îndatorării private. Aceasta e realitatea şi nu numai în ţara noastră".

• Cristian Popa: "Piaţa de capital ar trebui să aibă un rol mai activ"

Piaţa de capital autohtonă ar trebui să aibă un rol mai activ în dezvoltarea economică a ţării noastre, a spus Cristian Popa, viceguvernator BNR. România nu poate face excepţie de la modelul continental în care cea mai mare parte a activităţii de intermediere o reprezintă asigurarea de instituţii de credit, a precizat domnia sa. Oficialul BNR a declarat: "Principala provocare este realizarea unui proces de convergenţă nominal şi real. Trebuie să ne menţinem activele câştigate: stabilitatea şi consolidarea fiscală. Ambele s-au realizat cu mari eforturi şi reprezintă o temelie pe care putem construi. Reformele structurale pot face economia mai rezistentă la şocuri. Ele pot face ca PIB-ul nominal să fie mai puţin supus unor constrângeri. Avem instrumente, care trebuie bine modificate şi dirijate. Totodată, avem o provocare la nivelul sectorului financiar. Ţara noastră nu are cum să facă excepţie de la modelul continental, în care cea mai mare parte a activităţii de intermediere este asigurarea de instituţii de credit. Pe de altă parte, ce se poate întâmpla este ca, de exemplu, piaţa de capital să aibă un rol mai activ în asigurarea transmisiei dintre economisire şi creditare în privinţa sectorului real".

• Mişu Negriţoiu: "Trebuie văzut ce putem face de acum înainte"

Istoria ultimelor două decade ar trebui să reprezinte suficientă inspiraţie, în aşa fel încât autorităţile să ştie cum să procedeze în viitor, a declarat Mişu Negriţoiu, preşedinte ING România. Domnia sa a precizat: "Trebuie văzut ce am reuşit să facem în ultimii douăzeci de ani şi ce putem face concret de acum înainte. Mă uit la mine şi la experienţa mea, cât am lucrat şi la stat, şi mai ales la privat. Am participat la ceea ce domnul guvernator numea programul de reforme. A fost un exerciţiu extrem de laborios. Trebuie să ne referim la asta, pentru că, din acest program, încă mai sunt lucruri neterminate".

• Lucian Croitoru: "Din punct de vedere al corupţiei, indicii ne plasează în rândul ţărilor africane"

Avansul economiei nu poate fi susţinut pe termen nelimitat, a precizat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. Domnia sa a arătat că trebuie găsită o modalitate de aducere a sistemului capitalist la cea mai eficientă formă posibilă a sa. Lucian Croitoru a declarat: "Creşterea economică nu poate rămâne sustenabilă pe termen nedeterminat, ci doar o perioadă. Toate reformele sunt făcute pentru a aduce sistemul capitalist la un nivel cât mai performant. O eficienţă sporită a sistemului capitalist asigură separarea politicului de economic. România are o libertate economică medie. Din punct de vedere al corupţiei, indicii ne plasează în rândul ţărilor africane".

• Eugen Rădulescu: "Înainte de 1989, exportam produse pe care nu încasam bani"

Faptul că industria, în perioada predecembristă, mergea într-un ritm mult mai susţinut decât în prezent constituie doar un mit, potrivit lui Eugen Rădulescu, director BNR. Domnia sa a declarat: "Există un fenomen, care mă frământă de ceva timp. S-a vorbit despre cât de minunată era industria autohtonă înainte de 1990 şi cum s-a prăbuşit după aceea. Dacă ne uităm la cifre, teoria nu se susţine. În 1988, ultimul an comunist complet, jumătate dintre exporturi erau gunoi schimbat între ţările CAER (n.r. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, care era format din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Republica Democrată Germană, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria şi România). În plus, exportam produse energointensive, maşini în Irak sau tot felul de produse pe care nu încasam bani. Aceasta era miraculoasa industrie din acea perioadă".