CONFERINŢA PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ, LA GRANIŢA DINTRE PANDEMIE ŞI RĂZBOI / FLORIN SPĂTARU, MINISTRUL ECONOMIEI: "Securitatea industrială - o necesitate pentru Uniunea Europeană"

În actualul context geopolitic generat de conflictul din Ucraina, care s-a suprapus şi cu criza din energie, Europa se confruntă cu probleme privind securitatea industrială, din cauza faptului că multe dintre unităţile de producţie ale marilor companii de pe continent au fost până acum în China, a afirmat, ieri, Florin Spătaru, ministrul Economiei, în cadrul conferinţei "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război".

"Vorbim despre securitate industrială şi Europa trebuie să înveţe că securitatea industrială înseamnă asigurarea unui minim necesar de producţie în Europa. Am uitat acest lucru în ultimii ani, dar criza din Ucraina şi cele anterioare au adus în discuţie acest concept. Discutam recent cu ministrul Economiei din Suedia cum putem să procesăm cuprul din Europa şi să nu îl mai trimitem în China. Avem nevoie de cupru pentru echipamentele şi utilajele pe care le folosim şi pentru asigurarea e-mobilităţii. Dacă vom avea o imagine mai clară a impactului pe care îl au aceste materii prime, vom găsi sursele financiare şi metodele pentru a realiza acest lucru. Am făcut foarte multe greşeli în ultimii 30 de ani; am închis capacităţi de producţie, am externalizat o mulţime de activităţi pe care ar fi trebuit să le securizăm, am avut preţuri reduse, dar România nu este singura ţară europeană care a făcut o astfel de greşeală. Toate fluxurile logistice, toată strategia de transport era bazată pe un principiu: Europa mare consumator, nu Europa mare producător. Am întrebat de ce nu definim o strategie la nivel european pentru asigurarea fluxurilor de producţie. Dar, în acest moment, lucrurile se schimbă în direcţia bună", a menţionat Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a precizat că este nevoie de miliarde de euro în investiţiile necesare în industrie şi a oferit exemplul sectorului automotive din Europa, care în acest moment este dependent de ţările asiatice pentru producţia de semiconductori, deşi echipamentele de producere a cipurilor sunt realizate în Uniunea Europeană.

"Vorbim despre eco-mobilitate, unde avem nevoie de un sistem în domeniul bateriilor, unde vor fi investiţii importante. Avem procesarea materiilor prime, asigurarea lor. Sunt valori importante care în acest moment nu se regăsesc în planurile investiţionale importante. De exemplu, oţelul verde - unde pentru retehnologizarea unui singur combinat cum este cel de la Galaţi trebuie făcute investiţii de 2 miliarde euro. De aceea e bine să discutăm despre modalitatea în care finanţarea europeană, finanţarea naţională, finanţarea venită din partea băncilor şi stabilitatea pieţei de capital să devină un mix care să poată să asigure dezvoltarea durabilă a economiei româneşti", a spus Florin Spătaru.

• Blocarea economiei Ucrainei ne-a arătat vulnerabilităţile în preluarea altor fluxuri de producţie

Ministrul Economiei a arătat că actualul conflict din Ucraina a amplificat câteva fenomene economice care s-au manifestat încă din anul 2020, din prima etapă a pandemiei, cum ar fi întreruperea lanţurilor de producţie şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare.

"Sunt situaţii cu care nu ne-am imaginat că ne vom confrunta cât timp a existat fenomenul globalizării, cât fluxurile de aprovizionare erau realizate fără a ţine cont de contextul regional sau politic. În acest moment, această strategie a Europei este invalidată. Peste toate acestea, avem şi sancţiunile la adresa Federaţiei Ruse pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să le implementeze şi care duc la amplificarea crizei energetice pe care o parcurgem. Practic, companiile româneşti resimt un astfel de impact major şi încearcă să găsească variante alternative care să ducă la soluţionarea unor astfel de probleme. Ucraina - un mare producător, un mare exportator în zona Mării Negre şi un mare furnizor de materii prime - are economia blocată şi practic în acest moment se regândesc şi se repoziţionează fluxurile de aprovizionare din Marea Neagră. Din păcate, România nu reuşeşte să facă faţă unui flux atât de mare de marfă. Nu puteam să fim pregătiţi pentru o redirecţionare masivă a acestor fluxuri de producţie şi va mai dura până când vom reuşi să acoperim necesarul de fluxuri de marfă ce va trebuie să îl redirecţionăm. În acest context strategia noastră trebuie să vizeze investiţiile. Practic, obiectivul final de retehnologizare, de digitalizare sau relocare a producţiei nu s-a schimbat, ci doar a fost amplificat de conflictul de la graniţe", a menţionat Florin Spătaru.

De aceea, pentru investiţiile respective, asigurarea fluxurilor financiare devine din ce în ce mai importantă, în actualul context generat de războiul din Ucraina, a spus ministrul Economiei.

"La nivelul Uniunii Europene am discutat despre cele 43 miliarde euro pe care Comisia Europeană vrea să le pună la dispoziţia pentru dezvoltarea unui ecosistem în domeniul semiconductorilor, bani care trebuie să se regăsească în construcţia de capacităţi de producţie. Avem PNRR care a fost scris în momentul în care suprapunerea actualelor crize nu era atât de vizibilă. Şi atunci discuţiile privind investiţiile în economia europeană şi economia românească vor trebui renegociate sau rediscutate pentru a valida strategii pe termen lung. Sunt bani europeni ce vor trebui absorbiţi de economia României, sunt schemele de ajutor de stat pe care fiecare ţară le pune la dispoziţie pentru a absorbi strategiile locale pentru asigurarea lanţurilor de aprovizionare care acum sunt afectate masiv de ce se întâmplă şi vom mai avea finanţări care vin din partea băncilor sau din partea pieţei de capital. Va trebui să fie un mix între cele patru componente astfel încât să putem asigura finanţarea pe termen lung, pentru că nevoia de finanţare a investitorilor este una masivă", a precizat Florin Spătaru.

• Finanţare pentru industria prelucrătoare

Guvernul a adoptat recent o strategie de atragere a investiţiilor străine şi de asigurare a unei măsuri de sprijin pentru investiţiile din ţara noastră. Tot în contextul măsurilor luate pentru stimularea investiţiilor realizate de mediul privat de afaceri, autorităţile centrale de la Bucureşti au mai decis reglementarea unei scheme de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare din România, prima schemă de finanţare din acest sector de activitate în ultimii 30 de ani.

"Ministerul Finanţelor a lansat un call pentru investiţiile străine din ţara noastră şi a asigurat fondurile necesare pentru continuarea programelor investiţionale conform HG 807/2014 - modificată şi republicată, iar la Ministerul Economiei avem întocmit un draft de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, de 300 milioane euro - 150 milioane în 2022 şi 150 milioane în 2023 cu intenţia de a extinde această schemă de ajutor pe o perioadă ceva mai lungă. (...) O astfel de schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare nu a existat în ultimii 30 de ani în ţara noastră. Sunt câteva dintre măsurile luate pentru a asigura o parte din finanţare. Am semnat un memorandum pentru promovarea investiţiilor străine, pentru ca România să devină jucător important în atragerea de investiţii din relocarea unor capacităţi de producţie sau dezvoltare de alte capacităţi de producţie", a spus ministrul Florin Spătaru, care a precizat că Guvernul va implementa în perioada următoare şi un sistem prin care investitorii străini sau români ce doresc dezvoltarea unor capacităţi de producţie sau prestare de servicii vor avea un singur punct de contact la nivelul Executivului, fapt care va simplifica procesul decizional.

• Predictibilitate şi stabilitate energetică pentru mediul de afaceri

Ministrul Economiei mai consideră, în urma crizelor cu care se confruntă ţara noastră, că închiderea unor capacităţi de producţie din energie a fost o greşeală, atât timp cât nu am avut construite şi date în exploatare alte unităţi de producţie din surse regenerabile în locul celor închise.

"Am convingerea că în urmă cu doi-trei ani am făcut o greşeală estimând că închiderea unor capacităţi de producţie în domeniul energiei va duce la o piaţă liberă sau - aşa cum spunea un politician - că vom vedea scăderi ale preţurilor. Nu am consemnat scăderi ale preţurilor. Singura soluţie pentru scăderea preţurilor din energie este investirea în capacităţi de producţie. (...) Ministerul Economiei a semnalat problemele cu care se confruntă mediul de afaceri şi s-a luptat pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii energetice. Cu toate acestea, zilele trecute marii industriaşi mi-au spus că furnizorii de gaz nu oferă contracte pentru perioada următoare. (...) Dar pentru a putea asigura predictibilitatea cantităţii necesare de energie şi gaz trebuie să facem investiţii şi să ne asigurăm că avem o producţie care ne poate duce în situaţie de stabilitate", a spus Florin Spătaru.

Ministrul Economiei este nemulţumit de faptul că modificarea legii privind exploatările de gaze naturale din perimetrele offshore din Marea Neagră a stat aproape cinci ani în Parlament, fără a fi dezbătută şi votată, până când actuala coaliţie de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis să aprobe actul normativ pentru a facilita demararea investiţiilor în zona respectivă.

"Noi putem veni cu propuneri de dezvoltare, de asigurare a unui cadru economic şi financiar stabiil, dar o parte din decizii sunt luate de factorii politici - de Parlamentul României - care trebuie să ne sprijine pentru a putea da acest sentiment de încredere investitorilor şi celor ce operează în piaţa din România. Nu putem schimba mare lucru din greşelile anilor anteriori, dar putem fi mult mai pragmatici. Strategia de competitivitate e în stadiu final, va fi adoptată şi strategia pe economia circulară se află în aceeaşi etapă finală înainte de adoptare", a spus Florin Spătaru.

El a menţionat că în aceeaşi perioadă, Ministerul Economiei se află în procedură de selectare a membrilor Consiliilor de Administraţie ale companiilor din portofoliul său, precum şi a echipelor manageriale, pe baza normelor prevăzute în OUG 109/2011 modificată şi republicată (n.red. - actul normativ stabileşte guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice). Florin Spătaru a arătat că multe dintre societăţile aflate în portofoliul Ministerului Economiei au planuri de majorare a capitalului şi planuri investiţionale din bugetul ministerului, şi că managementul fiecărei companii de stat va fi evaluat în funcţie de investiţiile făcute.

"Trebuie să arătăm că în companiile de stat putem aveam management performant şi că putem să luăm măsuri cu uşurinţă aşa cum se iau în companiile private", a concluzionat ministrul Economiei.