CONSECINŢELE REGLEMENTĂRILOR PRIVIND CLAUZELE ABUZIVE Irina Speciac, Răzvan Dincă & Asociaţii: "Consumatorii vor avea, probabil, de suportat preţuri mai mari"

Reporter: Cele mai mediatizate probleme privind clauzele abuzive sunt cele din domeniul bancar. V-aţi confruntat până acum cu astfel de procese? Cum se desfăşoară acestea?

Irina Speciac: Într-adevăr, am fost implicaţi într-o serie de proiecte vizând clauzele abuzive din contractele bancare, ca reprezentanţi ai profesioniştilor chemaţi în judecată de către consumatorii care se considerau prejudiciaţi. După cum rezultă din lege, pentru ca o clauză contractuală să fie declarată abuzivă, trebuie să fie îndeplinite trei condiţii: clauza să nu fi fost negociată cu consumatorul, clauza să creeze un dezechilibru semnificativ între părţile contractante şi dezechilibrul să fie rezultatul acţiunilor întreprinse cu rea-credinţă de către profesionist.

Marea problemă a profesioniştilor rezidă în sarcina de a demonstra caracterul negociat al clauzei. Jurisprudenţa a statuat că toate contractele standard preredactate trebuie considerate contracte de adeziune, deoarece consumatorul se află pe o poziţie inferioară profesionistului atât în ceea ce priveşte puterea de negociere, cât şi nivelul de informare; mai mult, chiar Legea nr. 193/2000 reglementează o prezumţie relativă a caracterului ne-negociat al contractelor preredactate. Rezultă astfel că, în cazul contractelor încheiate între profesionişti şi consumatori, sarcina demonstrării caracterului negociat incumbă profesionistului. Instanţele apreciază că tot profesionistului îi revine şi sarcina de a demonstra buna sa credinţă în redactarea contractului. Jurisprudenţa europeană a afirmat că buna-credinţă presupune credinţa rezonabilă a băncii că un consumator ar fi acceptat clauzele introduse în contractul preformulat şi în urma unei negocieri individuale.

În ceea ce priveşte existenţa dezechilibrului, demonstrarea existenţei lui revine în sarcina consumatorului. În majoritatea covârşitoare a deciziilor pronunţate de instanţele naţionale, s-a considerat că cele trei condiţii reglementate de lege sunt cumulative şi că neîndeplinirea condiţiei privind negocierea contractului nu poate conduce la constatarea caracterului abuziv al unei clauze în lipsa identificării unui dezechilibru contractual.

Din noile prevederi legale în materie rezultă că judecătorul are dreptul să ridice din oficiu problema caracterului posibil abuziv al clauzei. Totuşi, instanţa este obligată să respecte principiul contradictorialităţii procesului civil şi să dea părţilor posibilitatea de a formula pretenţii şi apărări cu privire la aspectele indicate.

După cum am precizat anterior, modificările legislative privesc regimul sancţionator al clauzelor abuzive. Astfel, pentru acţiunile introduse de către ANPC sau de Asociaţiile pentru protecţia consumatorului, instanţa va obliga profesionistul să modifice totalitatea contractelor aflate în curs de executare, precum şi a contractelor preformulate, putând obliga profesionistul la plata unei amenzi contravenţionale de la 10.000 la 100.000 RON, potrivit OUG 50/2010. În cazul în care profesionistul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a conforma contractele cu dispoziţiile legislative în termen de 90 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, conducătorul ANPC poate dispune prin ordin suspendarea activităţii de creditare până la îndeplinirea obligaţiilor impuse de către instanţă.

Observăm astfel că regimul sancţionator reglementat pentru instituţiile de credit este mult mai sever decât în cazul celorlalţi profesionişti unde cuantumul amenzii este cuprins între 200 şi 1.000 RON.

Reporter: Ce alte domenii de activitate mai sunt afectate de practica clauzelor abuzive şi cum anume se manifestă acestea în cadrul domeniilor respective?

Irina Speciac: După cum rezultă şi din cuprinsul Legii nr. 193/2000, problema clauzelor abuzive este prezentă în toate contractele încheiate cu consumatorii de către un profesionist, iar prin profesionist trebuie să înţelegem orice persoană fizică sau juridică autorizată care încheie contracte cu consumatorii în cadrul activităţii sale comerciale. Rezultă astfel că pot intra sub incidenţa sancţiunilor specifice clauzele introduse în contractele încheiate între consumatori şi furnizorii de energie electrică, energie termică, televiziune prin cablu, internet, servicii de telefonie mobilă şi fixă, servicii financiare etc.

Nu există nicio diferenţă între regimul juridic al clauzelor abuzive introduse în contractele încheiate între instituţiile de credit şi consumatori şi cele încheiate între profesioniştii ce acţionează în alte domenii de activitate, pe de o parte, şi consumatori, pe de altă parte. Astfel, şi în cazul altor contracte decât cele bancare, clauza trebuie să fie nenegociată şi să creeze cu rea-credinţă un dezechilibru semnificativ între părţile cocontractante. Chiar dacă nu ne mai aflăm în situaţia unor contracte preredactate, situaţie în care nu mai există o prezumţie relativă a caracterului nenegociat al contractului, jurisprudenţa consideră că sarcina probării caracterului negociat al clauzei revine tot profesionistului.

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicabilă, legislaţia în domeniu nu face nicio distincţie. Astfel, şi în cazul acestor contracte, clauzele abuzive vor fi lovite de nulitate absolută, contractul fiind, de regulă, menţinut, cu excepţia cazului în care - pentru a folosi formularea juridic deficitară a legii - consumatorul solicită rezilierea acestuia. Instanţa va putea să aplice profesionistului o amendă contravenţională în cuantum de 200 - 1000 RON.

Irina Speciac: "Există precedente judiciare prin care actori importanţi din piaţă au fost sancţionaţi pentru introducerea unor clauze abuzive"

Reporter: Care sunt şansele câştigării unui astfel de proces împotriva băncilor sau a unor companii de notorietate?

Irina Speciac: Există deja un număr mare de hotărâri judecătoreşti pronunţate cu privire la acţiuni introduse faţă de importante instituţii de creditare şi prin care s-a dat câştig de cauză consumatorilor. Astfel, în mai multe dosare instanţele au dispus reducerea dobânzilor la jumătate şi restituirea sumelor plătite în mod abuziv, iar într-un dosar în care erau contestaţi indicii prin raportare la care varia dobânda, instanţa a decis anularea clauzei respective, rămânând astfel debitorului obligaţia de a restitui doar suma efectiv împrumutată. De asemenea, tot în domeniul contractelor bancare, a fost constatat caracterul abuziv al comisioanelor de risc, de neutilizare, de rezervă minima obligatorie, a comisionului de monitorizare a poliţelor de asigurare şi a comisionului de administrare, cazuri în care instanţa a obligat banca la restituirea sumelor plătite de consumator.

Deşi jurisprudenţa din celelalte domenii de activitate este foarte săracă la nivel naţional, există totuşi hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva unor prestatori de servicii din domeniul fabricării de instrumente şi de dispozitive pentru măsură, verificare, control, navigaţie, din domeniul prestării de servicii de telefonie mobile şi al furnizării de apă potabilă.

Prin urmare, există precedente judiciare prin care actori importanţi pe piaţa economică naţională au fost sancţionaţi pentru introducerea unor clauze considerate abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Având în vedere, însă, consecinţele economice ale modificărilor legislative din această materie, mă întreb dacă, în cele din urmă, se va putea afirma că prin asemenea măsuri judiciare consumatorii au "câştigat".

Reporter: Stimată doamnă, cum vor influenţa noile reglementări privitoare la clauzele abuzive societatea românească, în ansamblul ei?

Irina Speciac: Modificările legislaţiei din materia clauzelor abuzive au, în primul rând, din punctul de vedere al juriştilor, unele consecinţe juridice, tehnice, cel puţin surprinzătoare, cum este, de exemplu, îndepărtarea atipică de la principiul disponibilităţii procesului civil, prin prerogativa acordată instanţei judecătoreşti de a dispune cu privire la soarta clauzelor abuzive din toate contractele încheiate de un profesionist cu consumatorii, iar nu doar din contractul sau, contractele particulare cu privire la care instanţa a fost sesizată.

Se poate discuta, apoi, în ce măsură este justificabil ca prin aceste modificări legislative să se devieze de la ceea ce, în fond, este o paradigmă a sistemelor juridice europene continentale: judecătorii nu creează reguli de drept, ci le aplică, pronunţându-se nu prin dispoziţii generale, ci prin sentinţe aplicate cazului particular dedus judecăţii. Este o regulă care a însoţit sistemul juridic al României moderne încă de la actul fondator al acesteia, Codul civil din 1864, care, în articolul 4, interzicea judecătorilor să se pronunţe prin dispoziţii "generale şi reglementare".

Esenţial, însă, este modul în care aceste modificări se traduc în viaţa de zi cu zi.

Sub acest unghi, orice profesionist va vedea consecinţele modificărilor legislative din această materie ca un fenomen în primul rând economic şi social. Modificarea tuturor contractelor încheiate de un profesionist şi aflate în curs de executare este, din punct de vedere economic, un fapt extraordinar. Un asemenea eveniment poate răsturna previziuni antreprenoriale, planuri de afaceri, alocări de costuri şi de riscuri economice etc. Nu este inimaginabilă ipoteza în care, în urma aplicării unei asemenea sancţiuni, profesionistul să nu îşi mai poată continua activitatea. Pentru profesionist, aşadar, spectrul sancţiunilor prevăzute prin modificările legislative din materie are o singură formă: este un risc economic care afectează întreprinderea sa. Ce înseamnă acest lucru? În primul rând, investitorii ar putea fi în general mai puţin dispuşi să se angajeze în operaţiuni economice de anvergură, în care se încheie în mod uzual contracte cu consumatorii. Am în vedere operaţiuni privind produse şi servicii dintre cele mai obişnuite în viaţa curentă: telefonie, utilităţi, servicii financiare etc. În al doilea rând, pentru cei care îşi vor face curaj să se lanseze într-o aventură antreprenorială ori pentru cei angrenaţi deja în jocul pieţei, riscul economic despre care am vorbit - ca orice alt risc - trebuie acoperit. Toate căile de acoperire a riscului (servicii juridice, rezerve financiare etc.) devin costuri, costurile se vor regăsi în preţuri, iar preţurile vor lovi tot în consumatori.

Reporter: Credeţi că aceste măsuri vor avea efectul scontat asupra consumatorului astfel încât acesta să fie determinat să acţioneze? Va fi acest efect cel dorit iniţial?

Irina Speciac: Mă tem că realitatea va fi alta. Frânarea iniţiativei antreprenoriale şi accentuarea riscurilor întreprinderilor sunt fenomene care conduc, cel mai adesea, la creşterea preţurilor pentru produsele şi serviciile oferite consumatorilor. S-a dorit să fie protejaţi consumatorii, chiar cei care nu au nimic de reproşat profesionistului cu privire la contractul încheiat. Este o concepţie paternalistă asupra rolului statului, care contrastează cu imaginea statului liberal minimal, al cărui rol este doar de a oferi indivizilor căile pentru a-şi proteja interesele dacă doresc acest lucru, iar nu de a se substitui indivizilor în concretizarea acestei protecţii. Dincolo de această dilemă ideologică, care poate nu mai surprinde în ţara noastră, există însă consecinţa practică imediată asupra consumatorilor: vor avea, probabil, de suportat preţuri mai mari. Aşadar, cred că există riscul unui efect de bumerang asupra consumatorilor. Indiferent de bunele intenţii care au animat această revoluţie legislativă, ea s-ar putea să lovească, în cele din urmă, chiar în cei pe care a dorit să-i protejeze.

Reporter: În ce procese de anvergură a fost implicată casa de avocatură Răzvan Dincă şi Asociaţii în acest prim an de activitate? Cum au evoluat rezultatele acesteia de la înfiinţare?

Irina Speciac: Pe parcursul acestui prim an de activitate, am fost implicaţi în mai multe proiecte semnificative, din diverse domenii ale avocaturii de afaceri, atât în câmpul consultanţei, cât şi în activitatea de litigii. Din punctul de vedere al consultanţei, ne-am consolidat specializarea şi experienţa în domeniul bancar printr-o foarte bună colaborare cu una dintre cele mai importante instituţii bancare din România, pentru care am asigurat servicii de consultanţă permanentă. Ne-am confruntat cu tot ceea ce înseamnă probleme juridice legate de activitatea bancară, de la evaluări juridice ale unor finanţări în valoare de zeci de milioane de euro până la aspecte complexe ale procedurilor execuţionale bancare.

Tot în domeniul consultanţei, de această dată în materie de achiziţii publice şi de implementare a unor contracte pentru lucrări publice de mare anvergură, colaborăm cu unul dintre cei mai mari antreprenori de lucrări industriale şi civile din Europa centrală şi de est, care derulează în România proiecte cu o miză financiară impresionantă. Am furnizat şi continuăm să furnizăm consultanţă într-unul dintre domeniile pe care le considerăm puncte forte ale firmei - proprietatea intelectuală: probleme privind brevetele de invenţie din domeniul farmaceutic, aspecte referitoare la mărci folosite în domeniul produselor alimentare, al comerţului online etc. În egală măsură, ne-am extins constant portofoliul de clienţi şi de proiecte în activitatea de litigii. Gestionăm, în calitate de reprezentanţi ai reclamantului sau ai pârâtului, numeroase litigii născute din activitatea bancară (contestaţii la executare, litigii privind pretinse clauze abuzive), inclusiv proceduri de insolvenţă deosebit de complexe. Am continuat, apoi, să fim activi în domeniul litigiilor de proprietate intelectuală. Ca exemple, reprezentăm unul dintre marii dezvoltatori şi producători europeni de medicamente în acţiuni de anulare a unor brevete de invenţie acordate în România; reprezentăm, de asemenea, în litigii privind mărci, societatea prin intermediul căreia se desfăşoară cvasitotalitatea vânzărilor online de autoturisme din România, precum şi importanţi actori din piaţa produselor alimentare. Suntem implicaţi, totodată, în numeroase litigii vizând valabilitatea şi executarea unor contracte între profesionişti, inclusiv proiecte complexe în care se aplică dreptul străin.

Rezultatele firmei au fost pe măsura extinderii activităţii şi a eforturilor noastre. Ne-am extins echipa, iar rezultatele financiare sunt încurajatoare. Investiţiile iniţiale au fost amortizate rapid, iar pentru anul în curs ne aşteptăm la o creştere a cifrei de afaceri cu circa 50% faţă de primul an de activitate. Mai important cred că este faptul că, în prezent, luând în considerare formula de personal extinsă, ne-am rodat ca echipă, ne-am creat automatisme şi solidarităţi care, pe fondul lărgirii portofoliului de clienţi şi de proiecte, ne oferă perspective frumoase.

Reporter: Cum a evoluat business-ul casei de avocatură de când şi-a început activitatea? Cum doriţi să evolueze acesta în următorii ani şi care ar fi planurile pe termen mediu şi lung?

Irina Speciac: Activitatea noastră a evoluat într-o dublă direcţie: ne-am preocupat, întâi, de multiplicarea proiectelor în domeniile de specializare, în special proprietatea intelectuală, contractele dintre profesionişti şi litigiile. Apoi, odată cu extinderea echipei, ne-am dezvoltat şi în sensul implicării în noi proiecte din domenii variate, în care aveam o experienţă prealabilă, dar care nu au făcut parte din nucleul dur al specializării noastre iniţiale. Experienţa acumulată în aceste domenii ne-a oferit noi perspective, în special în privinţa serviciilor oferite clienţilor, iar în unele asemenea domenii, cum sunt dreptul bancar, insolvenţa şi achiziţiile publice, am atins un foarte bun nivel de specializare.

Rezumând, cred că evoluţia noastră s-a manifestat atât prin extinderea portofoliului de clienţi aferent bagajului de specializări cu care am pornit la drum, cât şi prin lărgirea câmpului de specializări şi, implicit, de servicii oferite clienţilor. Acelaşi model de dezvoltare îl dorim aplicat şi în viitor. Pe termen scurt, vor fi necesare, probabil, noi recrutări de personal, pe măsura implicării în tot mai multe proiecte.

Pe termen mediu şi lung, ne aşteptăm ca investiţiile în marketing, dar şi, evident, calitatea serviciilor oferite, să ne permită lărgirea accesului pe piaţă. Deja constatăm o creştere accelerată a numărului de proiecte, motiv pentru care nu excludem, în viziunea de afaceri pe termen mediu şi lung, parteneriate de anvergură cu societăţi de avocaţi din ţară sau din străinatate. Am făcut deja primii paşi pe acest drum, legând relaţii de colaborare cu societati de avocatură importante din Marea Britanie şi din Austria, context care ne îmbunătăţeşte, totodată, accesul către clienţii internaţionali.

Reporter: Cum se poziţionează casa dumneavoastră de avocatură în raport cu ceilalţi jucători din piaţă? Ce vă diferenţiază de restul?

Irina Speciac: Suntem, în prezent, o firmă de talie medie cu bune perspective de creştere. Aceste perspective decurg chiar din cele două lucruri care, cred, ne diferenţiază într-un sens pozitiv de concurenţi. În primul rând, am fost şi suntem convinşi că avocatura nu este o afacere ca oricare alta, deşi foarte mulţi o tratează astfel. Noi credem că forma sub care se prezintă avocatura trebuie susţinută neapărat de o foarte solidă cunoaştere a dreptului. Această convingere ne îndeamnă la o foarte atentă selecţie a avocaţilor care compun echipa noastră, care să ne permită să menţinem standardele de profesionalism ridicate cu care ne-am obişnuit clienţii. În al doilea rând, încercăm să stabilim cu fiecare client în parte puncte de comunicare cât mai strânse, de natură să favorizeze o cât mai bună înţelegere a situaţiei fiecărui client şi o abordare personalizată a fiecărui proiect.